- ING: Dobânda-cheie ar putea fi redusă abia în 2026.
- ING: Perspectiva deficitului bugetar e la 7,5% din PIB.
- ING: BNR va menține un control ferm asupra leului.
- ING: Leul se va deprecia treptat pânâ la 5,01 la final de an.
- ING: O majorare a TVA e un risc de monitorizat.
- ZF: Taxa bancară va fi nocivă inclusiv pentru sistemul bancar.
- ZF: Taxa bancară ar putea duce la retragerea banilor din conturi.
- Rădulescu, BNR: Vrem să facem România ca Venezuela?
- Consilierul lui Isărescu spune că politicienii inventează taxe.
- Din 2024: Băncile din România plătesc statului peste 1 mld.lei pe an.
- T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
- T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
Riscul amânării reducerii dobânzii cheie până în 2026 este prezent. Inflația globală ar fi în medie 5,2%, iar cursul de schimb se va deprecia la 5,1 în 2025 și 5,18 lei pentru un euro la final de 2026. Perspectiva deficitului bugetar e înrăutățiță la -7% la -7,5% din PIB, conform ultimului raport de analiză al ING Bank.
Advertisment
O combinația dintre un leu mai slab și facturi mai mari la energie electrică ar putea adăuga 0,7 până la 1,0 puncte procentuale la inflație pe termen scurt. O potențială creștere a sarcinii fiscale – în special o majorare a TVA – rămâne un risc cheie care trebuie monitorizat.
Ajustarea cheltuielilor publice în detrimentul majorării taxelor este văzută ca singura cale viabilă pentru a evita împingerea economiei către o recesiune sau într-o contracţie puternică, spune recent Valentin Tătaru.
Titlurile zilei
Economistul-şef al ING Bank consideră că România încă mai are o fereastră de oportunitate pentru a implementa o reformă fiscală coerentă şi bine gândită.
Între timp, în cadrul negocierilor, auzim de Taxă pe fiecare tranzacţie bancară. Dacă ar fi aplicată o taxă pe fiecare tranzacţie bancară, aşa cum a fost discutată de partidele politice, ar avea efecte nocive, inclusiv pentru sistemul bancar.
Această taxă vehiculată – ce propune taxarea cu 1-3 lei pentru fiecare tranzacţie bancară – ar putea duce la retragerea banilor din conturile curente şi de depozite de la bănci, ar creşte numerarul în circulaţie şi ar multiplica evaziunea fiscală, scrie Ziarul Financiar.
Bancherii nu au fost consultaţi deocamdată oficial de politicieni în legătură cu aplicarea unei astfel de taxe.
Ce spune Valentin Tătaru, economist-șef, ING Bank România?
„În primul rând, trebuie să fim realiști și să spunem de la început că orice măsură, fie ea pe partea de venituri, adică taxe mai mari, fie pe cheltuieli, va avea un impact negativ asupra creșterii economice. Și un impact negativ în economie, în general.
Important e să nu gândim doar pe termen scurt, doar să gândim pompieristic, așa zicând, crescând repede taxelele care sunt cele mai ușor de colectat și apoi nerezolvând, de fapt, fundamental nimic. E mult de făcut pe termen foarte scurt. Într-adevăr, deficitul e foarte mare și trebuie redus până spre 40 de miliarde de lei. E o sumă foarte mare de strâns într-un termen atât de scurt.
Probabil că nu vom putea evita creșterea de taxe, însă, încă o dată, acest lucru nu trebuie să fie un pretext pentru a gândi pompieristic și a veni cu măsuri care… e destul de evident că, pe termen lung, nu ar fi productive”, spune el.