Valentin Tătaru, economist-șef, ING Bank România: Cred că este o taxa bancară ar fi destul de nocivă pentru România, pentru modernizarea economiei și direcția în care vrem să mergem către o economie tot mai digitală

• ING: Dobânda-cheie ar putea fi redusă abia în 2026.
• ING: Perspectiva deficitului bugetar e la 7,5% din PIB.
• ING: BNR va menține un control ferm asupra leului.
• ING: Leul se va deprecia treptat pânâ la 5,01 la final de an.
• ING: O majorare a TVA e un risc de monitorizat.
• ZF: Taxa bancară va fi nocivă inclusiv pentru sistemul bancar.
• ZF: Taxa bancară ar putea duce la retragerea banilor din conturi.
• Rădulescu, BNR: Vrem să facem România ca Venezuela?
• Consilierul lui Isărescu spune că politicienii inventează taxe.
• Din 2024: Băncile din România plătesc statului peste 1 mld.lei pe an.
• T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
• T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.

Economistul-şef al ING Bank consideră că România încă mai are o fereastră de oportunitate pentru a implementa o reformă fiscală coerentă şi bine gândită.

Între timp, în cadrul negocierilor, auzim de Taxă pe fiecare tranzacţie bancară. Dacă ar fi aplicată o taxă pe fiecare tranzacţie bancară, aşa cum a fost discutată de partidele politice, ar avea efecte nocive, inclusiv pentru sistemul bancar.

Această taxă vehiculată – ce propune taxarea cu 1-3 lei pentru fiecare tranzacţie bancară – ar putea duce la retragerea banilor din conturile curente şi de depozite de la bănci, ar creşte numerarul în circulaţie şi ar multiplica evaziunea fiscală, scrie Ziarul Financiar.

Bancherii nu au fost consultaţi deocamdată oficial de politicieni în legătură cu aplicarea unei astfel de taxe.

Cu ce efecte nocive va veni taxa bancară, dacă va veni, pentru sistemul bancar? Cum văd bancherii această situație?

Ce spune Valentin Tătaru, economist-șef, ING Bank România?

„În primul rând aș zice că nu e o taxă bancară. E o taxă pe banii care se mișcă în economie prin bănci. Așa se mișcă, în general, banii prin economie. Tind să cred că este o idee cu mai multe efecte negative, pe termen lung, decât pozitive.

În esență, ar încuraja utilizarea numerarului în economie și oricum nu stăm deloc grozav la nivelul de intermediere financiară, la gradul de bancarizare a populației și alți indicatori asemănători. Deci, cred că este o taxă care, trăgând linia, ar fi destul de nocivă, aș zice, pentru România, pentru modernizarea economiei și direcția în care vrem să mergem către o economie tot mai digitală, care are rolul numerarului să fie tot mai mic. Într-un mod nu să dispară, nu asta este ideea, dar să fie tot mai mic, pentru că în momentul de față este foarte mare.

Se utilizează foarte mult numerar în economie, iar asta știm că încurajează acea zonă gri a economiei, nefiscalizată, de unde și statul are de pierdut. Nu cred că ar fi o idee bună, una peste alta, să vină spiritul pompieristic despre care vorbeam”, spune el.