TRANSPORTURILE ADUC 4,6 MLD. €. Radu Dinescu, preşedintelele Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România: Dacă ne uităm la performanța companiilor de transport din România, care operează circa 60 de mii de camioane dedicate pe piața din Uniunea Europeană, acestea se poziționează pe locul 3, la cross-trade, ceea ce înseamnă că noi românii putem să facem transport între orice alte două state din Uniunea Europeană

• Transporturile au + 4,6 mld. € în 2023 și + 5,6 mld. € în 2022.
• Transporturile și IT-ul mențin o balanță pozitivă.
• Schengen terestru este principalul motiv de creștere pentru transporturi.
• 78% din transporturile de marfă din UE sunt rutiere.
• Transportul aerian și feroviar își menține echilibrul.
• Transportul maritim rămâne deficitar.
• Alpha Bank: exporturile depășesc importurile de transport mărfuri.
• Alpha Bank: excedentul ajunge la 2,1% din PIB în 2023.

Transporturile contribuie cu aproape jumătate la excedentul balanței serviciilor și înregistrează un plus de 4,6 miliarde euro în 2023 și 5,6 miliarde euro în 2022. Transporturile reprezintă singurul sector economic, alături de IT, care menține o balanță pozitivă.

„Principalul motiv de creştere pentru sectorul nostru este intrarea în Schengen terestru, pentru că nu mai pierd camioanele bani din stat la cozi”, spune Radu Dinescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România.

Excedentul în transport provine aproape integral din activitatea rutieră, 78% din transporturile de marfă din UE sunt realizate astfel, în timp ce transportul aerian și feroviar își menține echilibrul, iar cel maritim rămâne deficitar.

„Fără controale la graniţă, cheltuielile cu combustibilul, taxele şi orele suplimentare de condus sunt diminuate iar marja de profitabilitate a transportatorilor va creşte”, afirmă Cristian Dolofan, proprietarul Dolo Trans.

Un raport al Alpha Bank, arată că exporturile depăşesc importurile de servicii de transport mărfuri, iar excedentul ajunge la 2,1% din PIB în 2023, cel mai mare din regiune.

Ce spune Radu Dinescu, preşedintelele Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, pentru Aleph Business?

Ramura de transporturi contribuie cu aproape jumătate la excedentul balanţei serviciilor. De altfel, în ultimii zece ani excedentul din transporturi s-a dublat. Ce favorizează această creștere?

„Într-adevăr, transporturile rutiere de peste 10 ani aduc o contribuție semnificativă la exportul de servicii al României. Până în 2024, au fost primul exportator de servicii al României și asta într-o țară în care, așa cum știm cu toții, importăm mai mult decât exportăm în ultimii 35 de ani. Este un lucru care este încurajat și apreciat, în special de guvernatorul Băncii Naționale și mai puțin de către ceilalți actori din mediul politic, din păcate. Este o industrie privată, 100%, care și-a găsit locul pe piața europeană, și-a creat propriul loc pe această piață extrem de dură, în ceea ce privește competiția, și reușim să performăm în condițiile în care România are a 12-a economie la nivelul Uniunii Europene.

Dacă ne uităm la piața de transport, în valoare absolută este pe locul 6, cu circa 20 de miliarde de euro anual. Iar dacă ne uităm la performanța companiilor de transport din România, care operează circa 60 de mii de camioane dedicate pe piața din Uniunea Europeană, acestea se poziționează pe locul 3, la cross-trade, ceea ce înseamnă că noi românii putem să facem transport între orice alte două state din Uniunea Europeană, și la cabotaj, ceea ce înseamnă că noi românii putem face transporturi pe teritoriul unui alt stat din Uniunea Europeană, de la München la Hamburg, de exemplu, dar în condițiile reglementate la nivel european. Toate lucrurile astea se întâmplă în condițiile în care Polonia e pe primul loc, Lituania e pe locul 2, România pe locul 3, dar Polonia are 160 de mii de conducători auto din afara Uniunii Europene, Lituania are 106 de mii de conducători auto din afara Uniunii Europene, iar România doar 1.500”, spune el.

„În Polonia, să știți că în ianuarie 2023 s-a depășit cifra de 1 milion de angajați din afara Uniunii Europene, cu acte în regulă, iar noi, așa cum știți, avem o cotă de 100 de mii de angajați din afara Uniunii Europene pentru toată economia României. În condițiile date, cred că industria transportului rutier performează extraordinar de bine și ne dorim foarte mult un pic de sprijin din partea autorităților din România, pe care am început să-l primim dacă ne uităm la faptul că din aprilie anul acesta va fi posibilă examinarea pentru șoferii din afara UE, în vederea obținerii atestatului de competență profesională și pentru cei care au examinarea inițială. Asta presupune că orice șofer care și-a obținut permisul într-un stat din afara UE, ideal, care este semnatar al Convenției de la Viena, astfel încât permisurile de conducere să fie recunoscute, pentru a profesa în România are nevoie și de un atestat de competență profesională.

Până acum nu se puteau organiza decât examinarea continuă, ceea ce înseamnă că nu puteam să aducem decât șoferi care și-au obținut permisurile de conducere înainte de septembrie 2009, iar acum începând cu aprilie anul acesta, practic orice șofer profesionist care are permisul de conducere categoria C +E, obținut într-o țară din membra Convenției de la Viena, poate să vină și să dea acest examen și în limba engleză în România pentru a putea profesa. Iar apartenența la Schengen ne aduce un mare plus pentru că putem să folosim acești conducători auto pe camioanele înmatriculate în România pentru a conduce în țările din Uniunea Europeană. Practic de acolo vin aceste exporturi de servicii considerabile și aportul la venitul în euro al României generat de industria transporturilor din România. Dacă ne uităm, până acum am pierdut circa 2,5 miliarde de euro pe an, în 2023, 2,55 miliarde, în 2022 2,41 miliarde de euro pe an. Sunt pierderi datorate în principal timpului de așteptare. Timpul ăla pe care lumea văd că nu prea îl percepe ca și cost în România, are un cost”, adaugă el.

„Când stau 12 ore, 3 zile sau 5 zile la o frontieră și eu nu produc, am o grămadă de costuri pe care trebuie să le acopăr. De la finanțarea camionului, leasing, până la ce orice înseamnă cost fix, asigurare, salariul de șofer și așa mai departe. Dincolo, cheltuieli directe cu motorina pe care o cheltuiesc și așa mai departe. Deci, practic, acel timp pe care îl pierdeam la trecerea frontierelor între România și Ungaria, între România și Bulgaria, a dispărut. Nu chiar în totalitate, dar în +90% a dispărut. Mai avem niște mici probleme în zona Bulgariei cu podul de la Giurgiu Ruse. Și acest lucru creează posibilitatea ca transportatorii rutieri din România să revină la normal. Aș spune că nu mai pierd, nu aș spune că ei câștigă. De-abia de aici încolo putem să vorbim de o reașezare a pieței.

Din păcate, avem această presiune din partea clienților. Nu mai pierdeți, nu înseamnă că câștigați, trebuie să revizuiți tarifele, ceea ce e extrem de dificil, pentru că industria a absorbit o serie de costuri care au înregistrat creșteri în ultimii ani de zile. În orice caz, pentru anul 2025, credem că apartenența României la Schengen Terestru va fi o gură de oxigen pentru industria transportului rutier din România, care va putea în continuare să contribuie semnificativ la exportul de servicii și așa cum menționați și noastre, spre deosebire de IT, cu un sol pozitiv superior. Avem în vedere că importul de servicii de transport este inferior față de importul de soluții de tehnologia informației.

Un alt aspect pe care îl vedem pozitiv este creșterea investițiilor străine directe, care practic vedem ca un tren crescător în ultimii doi ani, bazat în principal pe această așteptare de aderare a României la spațiul Schengen și poate că de acum vom reuși și noi să atragem și investiții străine considerabile, precum unele pe care le-am pierdut în ultimii zece ani în favoarea vecinilor din Vest. Acest lucru va duce la o dezvoltare și a economiei românești, și a comerțului și a serviciilor de transport și logistică”, spune Dinescu.