Transportul și IT-ul domină piața. Răzvan Rada, director general, Head Hunting IT: Domeniul IT este încă văzut elitist, bogat, foarte adaptabil, dar, în realitate, eu cred că lucrurile nu stau chiar așa

• 20% dintre firme depun bilanțul până în 4 mai.
• IT-ul crește cu +22% la profit și +19,7% la venituri.
• Publicitatea are +86,7% la cifra de afaceri.
• Retailul clasic pierde 0,5% din profit.
• Transporturile cresc la venituri (+15,4%) și scad la profit (−0,9%).
• Consultanța pierde oameni cu −0,4% la angajați.
• Online-ul face +38,7% la profit și +15,2% venituri.
• Construcțiile urcă cu 34,85% la profit.
• IT&C a generat 22 miliarde de euro, în 2023.
• ANIS: IT&C contribuie cu 14,16% la PIB.
• România investște 0,46% din PIB în cercetare și dezvoltare.
• 5,7% companii IT din România au lansat un produs propriu.
• 27% dintre IMM-uri adoptă tehnologii digitale avansate.

IT-ul și Transporturile domină clasamentul firmelor performante în 2024, conform bilanțurilor depuse până în 4 mai. Software-ul la comandă crește cu aproape 20% la venituri și 22% la profit, semn că digitalizarea rămâne în centrul economiei.

În schimb, transporturile, deși ajung la peste 15 miliarde lei cifră de afaceri, scad profitul. Retailul clasic și consultanța au profituri stagnante și ușoare scăderi la angajați.

În total, doar 1 din 5 firme din România depun bilanțul pe 2024. Cifrele bune din economie se sprijină pe echilibrul unor companii private, în timp ce fundalul politic devine tot mai instabil.

Cât de mult contează ratingul de țară pentru businessul privat? Și cine va plăti factura dacă România este retrogradată oficial la „junk”?

Ce spune Răzvan Rada, director general, Head Hunting IT, pentru Aleph Business?

Cum interpretați această disonanță tot mai vizibilă între economia privată, care crește în special în sectorul IT, și statul român, care pare tot mai nesustenabil financiar?

„Eu cred că principala disonanță nu este între stat și domeniul privat, cât între percepție și realitate. Am trăit în ultimii ani cu o imagine foarte idealizată asupra domeniului IT, ca fiind un motor de creștere economică, ori, din punctul meu de vedere și din experiența mea profesională, eu cred că, cel puțin în ultimul an, domeniul IT a intrat într-o stare de stagnare. Eu am înțeles studiul invocat de către dumneavoastră, adică 20% din firmele din România și-au depus bilanțul și, din analiza acestor date, rezultă că IT-ul, cifra de afaceri și profitul, ar fi crescut. Însă, mai avem încă câteva săptămâni până la finalizarea și colectarea tuturor datelor de bilanț din economia românească și eu cred că, pentru o analiză cât de cât relevantă, ar trebui să ne reîntâlnim poate în iunie și să vedem atunci cum stă. Însă, mare atenție, evoluția și dinamica vremurilor noastre ne împiedică să tragem concluzii în legătură cu viitorul unui sector sau altul.

Chiar și referitor la evoluția României, domeniul IT poate să stea bine încă în 2024, însă nu știm foarte bine cum va sta în 2025. Deci, repet, aș fi mai prudent în a compara această neconcordanță între performanța sectorului IT și, așa zis, a nonconformanță a sectorului de stat pentru că eu cred că, de fapt, asistăm la o disonanță în ceea ce privește percepția și realitatea domeniului IT. Încă se bucură de o imagine bună. Tocmai de aici apare și o lipsă, o deconectare între politic și mediul de afaceri din domeniul IT care este încă văzut elitist, care este încă văzut bogat, care este încă văzut foarte adaptabil, dar, în realitate, eu cred că lucrurile nu stau chiar așa”, spune el.

Ce riscuri vezi în perioada următoare pentru firmele de IT din România? Ce soluții ar fi la aceste riscuri?

„E o întrebare foarte bună și cred că ar trebui pusă pentru toate domeniile. Referitor acum, în legătură cu domeniul IT, aș vedea câteva riscuri foarte importante. În primul rând, sunt riscurile de piață. Putem asista la o scădere a cererii internaționale și știm că industria IT este dependentă de piața internațională. Industria IT din România nu este neapărat o industrie de produs, este o industrie preconverentă de outsourcing. Deci, pe lângă acest risc economic, aș mai aminti și un risc tehnologic. Tehnologiile avansează într-un ritm uluitor, iar dacă firmele din România nu țin pasul în ceea ce privește adaptarea la noile competențe, s-ar putea să rămânem în urmă. Deci, vorbim de automatizarea prin inteligență artificială și noile tehnologii.

Un al treilea risc ar fi riscul legislativ și fiscal. Apoi avem riscurile legate de resursele umane. În situația în care, de exemplu, industria IT din România dă semne de oboseală sau de incertitudine, s-ar putea ca specialiști IT foarte buni din România să semneze contracte de muncă de la distanță cu firme din alte țări. Și nu în ultimul rând, probabil, într-o discuție privată, aș fi început cu acest risc pentru că îl consider foarte mare, dar îl putem lăsa la urmă. România are, la ora actuală, un risc geopolitic, îl cunoaștem cu toții, dar mai are și un risc reputațional. Pentru că România este o țară condusă de un președinte interimar, de un prim-ministru interimar și de un guvern interimar. Eu nu pot înțelege cum, în ultimile șase luni, de la o situație stabilă, am putut ajunge la această situație de provizorat. Eu am înțeles acel moment de anulare al alegerilor, dar tot ce a urmat după, cu acea procedură de suspendare a președintelui cu toate celelalte măsuri politice, pentru mine sunt de neînțeles, pentru că am fi putut rămâne într-o situație. Pentru că și președintele, și guvernul, și prim-ministrul, conform judecătorilor curții constituționale, se aflau într-o situație de legitimitate politică. Ori, cred că acolo este un episod pe care presa și formatorii de opinie l-au trecut destul de ușor cu vederea. Pentru că el afectează foarte mult acum, uitați-vă pe indicator. Prin urmare, acest risc de instabilitate este foarte mare. Industria IT este sensibilă la piețele instabile.

Apoi, când vorbim de România, eu întotdeauna insist pe un aspect. Percepția legată despre România este foarte importantă. Noi nu ne aflăm în situația unor țări ca Olanda, Spania, Italia, în care anumite modificări sau fluctuații politice sau schimbări de structură politică, să afecteze profund acele țări. Orice se întâmplă în România în materie de instabilitate poate înrăutăți percepția despre România. Știm foarte bine că mergem pe sârmă. Prin urmare, eu cred că în această perioadă și mai ales după alegerile prezidențiale trebuie să fim foarte atenți cu imaginea țării. Orice degradare a imaginii țării în materie de stabilitate, de corupție, de politici antifemei și de politici antiminorități sexuale pot afecta foarte mult industriile creative și industria IT. Aceste industrii nu se simt foarte bine în orice mediu social sau politic”, adaugă el.