- Tanczos Barna anunță că prima versiune a bugetului pentru 2024 va fi gata până pe 27 ianuarie, iar proiectul va respecta un deficit sub 7% din PIB, fără creșteri de taxe.
- Aderarea la spațiul Schengen va reduce semnificativ costurile de import și export, beneficiind în mod special industria auto și comerțul cu UE.
- Ministrul Finanțelor spune că rezervele record ale Băncii Naționale și stabilitatea economică demonstrează că România se află pe direcția corectă.
Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, vine cu vestea: prima versiune a bugetului e gata până în 27 ianuarie, bazată pe deficit bugetar de 7% din PIB fără noi majorări de taxe. România are nevoie de un aparat de stat mai suplu și mai eficient, spune el pentru Radio Kossuth. Aderarea la Schengen va reduce puternic costurile de import și export, ceea ce este foarte de benefic pentru companiile active în industria auto și comerțul cu UE.
Advertisment
Iar stabilitatea nu poate fi pusă la îndoială. Rezervele de aur și de schimb valutar sunt la niveluri record, mai spune el. Prima versiune a bugetului va fi prezentată coaliției și guvernului, după care poate începe procedura de dezbatere în Parlament.
Deficit sub 7% și fără creșteri de taxe
Proiectul de buget va fi construit ținând cont de un deficit bugetar sub 7% din PIB, fără a include majorări de taxe. Tanczos Barna subliniază că prima versiune a bugetului va fi prezentată coaliției și guvernului, iar apoi va începe procedura de dezbatere în Parlament.
Titlurile zilei
Aderarea la Schengen și impactul asupra economiei
Ministrul afirmă că aderarea României la spațiul Schengen va reduce semnificativ costurile de import și export. Aceste schimbări vor beneficia în mod special companiile din industria auto și comerțul cu Uniunea Europeană. Deși recunoaște că importurile pot crește, ceea ce afectează balanța comercială a României, Tanczos Barna consideră că oportunitățile economice s-au extins considerabil.
Care sunt avantajele spațiului Schengen?
Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membrefără a fi supuse controalelor la frontieră. În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta. Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural. 3,5 milioane de persoane trec zilnic frontierele interne. Sunt cam 1,25 miliarde de călătorii în fiecare an.
Economia României este mai stabilă
Tanczos Barna adaugă că rezervele stabile ale Băncii Naționale și creșterile salariale recente întăresc economia. „Stabilitatea nu poate fi pusă la îndoială”, afirmă el și menționează că rezervele de aur și valutare ale României se află la niveluri record. Acest lucru sugerează că România urmează direcția corectă și dispune de instrumentele necesare pentru a face față provocărilor economice.
Coaliția și provocările interne
Deși nu există o armonie totală în cadrul partidelor social-democrat și liberal, iar Crin Antonescu nu beneficiază de un sprijin complet, Tanczos Barna subliniază că, în acest moment, coaliția nu are nicio altă alternativă.
Cât a pierdut economia României?
România pierde 200 de milioane de euro pe lună. Acesta era potențialul de creștere a PIB-ului dacă, în 2011, primea undă verde pentru Schengen. Datele provin dintr-o analiză realizată de una dintre cele patru mari firme de audit din lume, citată de Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.
Schengen la timpul potrivit ar fi adus 25 de miliarde de euro la PIB. Din 2011, când România îndeplinise deja criteriile de aderare la Schengen, PIB-ul ar fi putut crește cu 25 de miliarde de euro.
România pierde 24 mld. euro pentru că este ţinută în afara Schengen, iar Bulgaria pierde 7 mld. euro. Peste 30 mld. euro pierd cumulat cele două ţări pentru că sunt ţinute în afara spaţiului Schengen, deşi îndeplinesc criteriile de aderare de 12 ani, spune Sergei Stanishev, fost prim-ministru al Bulgariei şi actual europarlamentar, la o conferinţă anuală organizată de publicaţia britanică The Economist.