Swiss Capital, cel mai mare broker de la Bursa de Valori, estimează taxa pe stâlp pentru 2025 la 1 miliard de lei pentru marile companii din energie

• Guvernul reintroduce o taxă de 1,5% pe construcțiile speciale, ce estimează venituri de 1 miliard de lei, în special de la companiile din energie, scrie ZF.
• Taxa afectează companiile cu investiții mari în infrastructură și poate descuraja investițiile offshore.
• Taxa pe stâlp, eliminată în 2017, are un impact negativ asupra competitivității și investițiilor.

Swiss Capital estimează că taxa de 1,5% pe construcţii speciale, pe care Guvernul Ciolacu 2 vrea să o reintroducă prin OUG, generează 1 miliard de lei de la marile companii din energie listate pe Bursa de Valori Bucureşti, scrie ZF.

Printre acestea, Petrom plătește aproximativ 430 milioane de lei, iar Hidroelectrica plătește 245 milioane de lei.

Care este impactul taxei asupra companiilor cu infrastructură semnificativă?

Taxa afectează negativ companiile cu investiţii mari în infrastructură și crește povara fiscală proporţional cu valoarea activelor. Sectoarele vizate includ energia, utilităţile şi transporturile, cu impact major asupra operatorilor precum OMV Petrom şi Hidroelectrica.

Care sunt modificările taxei față de versiunea anterioară?

O noutate importantă este includerea instalaţiilor offshore din zona economică exclusivă a României, cum ar fi Neptun Deep, în sfera taxei.

Datorită regimului fiscal stabil garantat de Legea offshore, Swiss Capital consideră că taxa nu se aplică acestei infrastructuri, însă includerea explicită poate descuraja investițiile viitoare.

Care sunt veniturile estimate din taxa pe construcții pentru 2025?

Swiss Capital anticipează că taxa generează mai mult de 1 miliard de lei în 2025.

OMV Petrom şi Hidroelectrica contribuie cu aproximativ 68% din această sumă. Alţi contribuabili majori includ Nuclearelectrica, Electrica, Transgaz, Romgaz şi Transelectrica.

De ce este eliminată taxa pe stâlp în 2017?

Taxa pe stâlp, introdusă în 2014 de guvernul Ponta, este eliminată în 2017 din cauza impactului negativ asupra economiei. Principalele motive sunt:

• Povara fiscală excesivă: Taxa afecta companiile cu infrastructură mare, lucru ce reducea competitivitatea.
• Descurajarea investiţiilor: Taxa a fost percepută ca o barieră în atragerea de investiţii interne şi externe.
• Impact negativ asupra economiei: Costurile transferate către consumatori au crescut preţurile şi au generat inflaţie.
• Ineficienţa fiscală: Taxa nu a adus veniturile scontate şi penalizează dezvoltarea economică.
• Critici din partea mediului de afaceri: Taxa a fost considerată regresivă şi discriminatorie.

Guvernul a justificat eliminarea taxei pentru a sprijini mediul de afaceri şi investiţiile în sectoare cheie.