Sterică Fudulea, secretar general IMM România: „Guvernul ia 55%”, angajatul ia 45%

• IMM România: Cota de 1% pentru microîntreprinderi e o măsură necesară
• IMM România: Susţinem cota de 1% şi eliminarea plafonului de 60.000 €
• IMM România: Peste 500.000 de microfirme câștigă din măsură

Asociaţia patronală IMM România critică modul în care proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea Codului fiscal afectează salariul minim şi măsurile de impozitare a microîntreprinderilor. Potrivit IMM România, păstrarea cotei unice de 1% pentru veniturile microîntreprinderilor este o măsură necesară pentru menţinerea competitivităţii acestui segment de afaceri. Un alt punct major de dispută este reducerea sumei neimpozabile pentru salariul minim, de la 300 la 200 de lei, din 1 iulie 2025. IMM România avertizează că această modificare reprezintă, de fapt, o creştere mascată a fiscalităţii pe forţa de muncă. Asociaţia spune că eliminarea impozitului pe construcţiile speciale ar trebui să între în vigoare chiar din 1 ianuarie 2026, mai devreme decât propunerea din proiect.

Care sunt principalele puncte de critică ale IMM România la adresa proiectului de Ordonanță de urgență pentru modificarea Codului fiscal? Ce spune Sterică Fudulea, secretar general, IMM România, pentru Aleph Business?

El spune că proiectul are „două componente”: una de „normalizare” a legislației existente și una care aduce „creștere a costurilor de funcționare”.
Potrivit lui, la companiile mici, creșterea salariului minim crește direct costurile firmelor.
La companiile mari, el critică păstrarea IMI ca impozit minim pe cifra de afaceri și spune că, în 2025, multe companii își contractează credite bancare ca să plătească acest impozit.
El mai spune că IMI are o „neconcordanță” pentru că se aplică și accizei, pe care o numește taxă colectată pentru stat, iar proiectul ar cere și impozit pe cifra de afaceri aferentă accizei.
Pe zona de „normalizare”, el salută impozitul de 1% pentru microîntreprinderi și îl leagă de firmele până la 100.000 euro cifră de afaceri.
El mai menționează și termenul de transmitere a e-facturii în cinci zile lucrătoare, ca regulă care evită situații de amendă.

De ce reducerea sumei neimpozabile de la 300 la 200 de lei este o creștere mascată a fiscalității pe forța de muncă?

Sterică Fudulea spune că „calculul matematic” arată creșterea fiscalității.
Potrivit lui, raportul salariu minim net la salariu brut este 63,55% în prezent, iar după 1 iulie ajunge la 62,40% în propunerea Guvernului.
El spune că diferența înseamnă o creștere cu 1,15% a taxelor încasate de stat.
El mai spune că, raportat la creșterea salariului minim de 275 de lei, Guvernul „încasează 55%” din creștere, iar angajatul „primește 45%”.
El avertizează că tendința duce la cheltuieli mai mari pentru companii și la diminuarea forței de muncă.

Ce schimbări ar trebui făcute în proiect ca să fie predictibil și suportabil pentru firme?

Sterică Fudulea spune că proiectul ar trebui să evite măsuri care cresc costurile de funcționare și să nu împingă fiscalitatea pe muncă în sus.
El indică drept direcții utile păstrarea impozitului de 1% pentru microîntreprinderi, termene clare de conformare la TVA și e-factură și eliminarea impozitului pe construcțiile speciale din 1 ianuarie 2026, nu mai târziu.