STATUL SE ÎMPRUMUTĂ EXTERN. Dragoș Cabat, analist economic: Singurul moment în care vom putea să reducem această datorie va fi atunci când vom avea excedent bugetar, adică atunci când veniturile bugetare vor fi mai mari decât cheltuielile

• România iese pe piețele externe să se împrumute cu obligațiuni în euro.
• Guvernul propune investitorilor obligațiuni în euro pe 7 ani.
• Titlurile pe 7 ani sunt cotate la rata midswap (MS)+370 de puncte de bază.
• Titlurile pe 14 ani sunt cotate la midswap+430 puncte de bază.
• Rata midsawp pentru titluri pe 7 ani este de 2,58%.
• Rata midsawp pentru titluri pe 14 ani de 2,8%.
• Guvernul împrumută 54,7 mld. lei, în primele două luni din 2025.
• Guvernul are 250 mld.lei necesar de finanțare/2025.

România iese pe piețele externe să se împrumute cu obligațiuni în euro. Guvernul propune investitorilor obligațiuni în euro pe 7 ani, cu scadența în iulie 2032, și pe 14 ani, cu scadența în iulie 2039.

Statul s-a împrumutat anul acesta o singură dată de pe piața externă, la început de februarie. Deficitul bugetare mare duce la o creștere majora a datoriei publice și la nevoi de împrumuturi tot mai ridicate.
Guvernul imprumuta 54,7 miliarde lei în primele două luni din an. Iar necesarul de finantare pentru anul acesta e de 250 miliarde de lei.

Ce spune Dragoș Cabat, analist economic, pentru Aleph Business?

Deficitul se adâncește. Datoria crește. Dobânzile sunt tot mai mari pentru România. Cum poate statul să reducă dependența de împrumuturi?

„Nu prea poate să reducă dependența de împrumuturi, atât avem cât avem deficit bugetar, acest deficit trebuie finanțat. Și asta înseamnă că, an după an, datoria României, datoria publică, crește. Singurul moment în care vom putea să reducem această datorie va fi atunci când vom avea excedent bugetar, adică atunci când veniturile bugetare vor fi mai mari decât cheltuielile, și din sumele respective de surplusul bugetar, vom putea să plătim înapoi din această datorie. Până atunci, pur și simplu rostogolim această datorie și o creștem de la an la an. Nu mai există o altă variantă. Desigur, au fost câțiva ani speciali în care dobânzile au fost unele negative și atunci puteai să spui că, chiar dacă pentru mulți, la sfârșit aveai de dat mai puțin bani. Dar a fost o situație excepțională legată de pandemie, legată de crizele financiare peste care am trecut și noi în Uniunea Europeană, dar și întreaga lume. Și este o perioadă care nu se va mai întoarce.

Deci șansele ca România să-și reducă datoria publică se leagă numai de momentul în care vom putea măcar să ne echilibrăm bugetul, adică să nu mai avem deficit bugetar, ci să avem un buget fie echilibrat, fie pe surplus. Mai există o altă variantă. Ca o parte din cheltuielile, poate cele pe apărare, sau nu poate, sigur, cele pe apărare, să fie cumva preluate de la bugetul de stat al României către un buget consolidat al Uniunii Europeane. Nu este abordarea din acest moment a partenerilor noștri europeni. Abordarea este mai degrabă pur și simplu ca cheltuielile pentru zona militară nu se vor contabiliza la acel deficit de 3%, adică se va putea depăși acel 3% și totuși se consideră că te încadrezi în criterii, armații, indiferent de cât ai cheltuielile militare. Deci acelea să fie scoase din calcul. Iar România cu cel 7,5-8%, cât suntem noi acum, ca și deficit nu avem ce să facem. Dacă mai punem și încă 1-2% în plus ca și cheltuieli militare pentru apărare, ne îndreptăm către 10% mai degrabă decât către 3 plus ceva”, spune Cabat.

Vin noi creșteri de taxe după alegeri?

„Nu există o altă șansă decât taxe noi, pentru că atâta vreme cât nu ești în stare să reduci cheltuielile. Și nu sunt semne că se pot reduce cheltuielile în mod vizibil. Adică un 0,5% din timp să zicem că se poate, dar 2-3% și constant, an de an, să le reducem în următoare șapte ani, este, zic eu, imposibil. Desigur, mai este cealaltă variantă, o mai bună colectare a taxelor, ca să nu crești direct taxele pentru toată lumea, să le colectezi mai bine. Aici, angajamentele din partea Guvernului sunt foarte mari, speranțele sunt foarte mari, chiar calculul de deficit a fost făcut pe o colectare mult mai bună a taxelor. Dar, din nou, istoria ne arată că nu am fost în stare în ultimii 30 de ani să avem o colectare bună a taxelor, de ce am începe exact acum când avem mai mare nevoie, nu știu. Sigur, digitalizarea ar putea fi un răspuns pentru o colectare mai bună a taxelor, dar întotdeauna digitalizarea trebuie să fie însoțită și de voință politică. Noi începusem digitalizarea acum vreo 4 ani sau 5, cu un proiect de la Banca Mondială, digitalizarea ANAF-ului și toate aceste proiecte. Proiectele de digitalizare au fost abandonate la momentul respectiv, tocmai pentru că nu a existat voință politică.

Acum, sigur, s-a introdus e-Factură, e-TVA și toate celelalte e-transport, deci sunt pași buni în sensul digitalizării, dar, încă o dată, fără o voință politică pentru a îi pedepsi cu adevărat și a îi urmări cu adevărat pe cei care fac evaziune fiscală, nu se poate să reduci cu adevărat evaziunea și să ai încasări de taxe mult mai bune la buget. Ori noi suntem în situația aceasta de a nu avea încă voință politică în acest sens. Poate dacă se va schimba guvernul, dar nu de fațadă, ci chiar prin apariția a unor partide mai atente la evaziunea fiscală și la lupta împotriva corupției, atunci am avea o șansă. Din păcate, la configurația actuală a Parlamentului mă uit așa cu atenție și foarte puține șanse să fim optimiști”, adaugă el.