Stamate Andreas-Ștefan, economist: Trebuie să vedem ce înțelegem prin reforma fiscală

• S&P spune că poate reduce ratingul României dacă deficitele se adâncesc.
• S&P: Piețele vor să vadă cât de repede va fi format noul guvern.
• S&P: Piețele vor să vadă cât de credibile sunt planurile de consolidare.
• S&P: Cheia va fi modul în care România își va gestiona deficitele.
• România este aproape de deficitul care a prăbușit Grecia acum 16 ani.
• România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar.
• România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
• Grecia intră în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
• Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
• T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
• T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
• Deficitul de cont curent urcă la 7,6 mld. euro în T1/2025.
• Deficitul de cont curent crește cu 80% în T1/2025 față de T1/2024.
• Datoria externă pe termen lung are +1,2% în T1/2025 față de T4/2024.
• Datoria externă pe termen lung e la 156,8 mld. €.
• PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.

Agenţia americană de rating Standard and Poors avertizează România că poate reduce ratingul de țară dacă deficitele gemene cresc mai mult decât sunt așteptările „pe termen mediu”, din cauza acțiunilor politice și a unei creșteri economice mai lente.

Piețele vor să vadă cât de repede va fi format noul guvern și cât de credibile sunt planurile sale de consolidare fiscală.

Cheia va fi modul în care România își va gestiona deficitul bugetare și de cont curent, pe fondul unei politici fragmentate și al unei creșteri economice slăbite, spune S&P pentru Bloomberg News.

Ce spune Stamate Andreas-Ștefan, economist?

„În principiu, trebuie să vedem ce înțelegem prin reforma asta fiscală. Adică, e clar că avem o problemă cu deficitul bugetar, cum s-a spus și mai devreme. Și dacă operăm, în continuare, cu ipoteza că deficitul bugetar e mare pentru că veniturile statului sunt mici, în condițiile în care veniturile statului au crescut, acum, nu comparăm neapărat cu media europeană, dar la noi au crescut, vom taxa, cumva, pe unde îi vom prinde pe români, fie cu TVA, s-a amintit de TVA, fie cu impozite pe câștiguri din dividende sau cu alte taxe. Ideea este că și cheltuielile statului au tot crescut și veniturile, ceea ce ne arată, cumva, că deficitul nu are o cauză neapărat în venituri, cât mai degrabă, aș spune că e în cheltuielile statului.

Și atunci, am putea să ne imaginăm o situație în care o persoană obeză cu probleme de sănătate care nu are în plan să adopte un regim de viață sănătos, adică nu își schimbă obiceiurile alimentare, bea, fumează, cere în continuare venituri mai mari, asta în cazul în care se vor crește taxele, sau, exclusiv, se va merge pe creșterea de taxe. Bun, cine ar crede că dacă ar obține venituri suplimentare, nu le-ar cheltui, în continuare, pe fast food, ciocolată și alte lucruri de genul ăsta? Cam așa e și statul acum, da? Deci, un obez care cere venituri suplimentare, iar, noi, cumva, trebuie să-l credem pe cuvânt că le va folosi judicios.

Deci, cred că asta ar fi prioritarea în economie, trebuie adresată rapid, urgent, problema cheltuielor. Iar, în spațiu public au ieșit cifre relevante în ultima perioadă cu privire la discursul acesta cu dublă măsură al statului. Adică, pe de o parte, vedem că vrem să reducem deficitul bugetar și ne asumăm față de Uniunea Europeană lucrul ăsta, față de Comisia Europeană, pe de alta parte, nu facem nimic cu probleme serioase, la companii de stat cu găuri negre, bugetofage, diverse subvenții către partidele politice, programe de tipul acesta, pensii speciale, diverse creștere de capital la bănci de stat în ultima perioadă, agenții și diverse institute unde aproape doar că se încasează salarii.

Deci, cele 1,3% din PIB amintite eu cred că pot fi relativ ușor aduse de aici, urmând să vedem ce facem mai departe după ce obținem acest 1,3%. Însă, dacă nu vor fi oameni conștienți în următorul guvern de această problemă, deci, oameni cu o filosofie, aș spune, liberală, autentică, nu cred că se va schimba mare lucru.

Sunt două scenarii, adică, dacă se reduc cheltuieli, deci, statul are un angajament, guvernul următor, care se va forma în perioada următoare, arată un angajament clar către asta, eu cred că asta va transmite un semnal extrem de pozitiv pentru piață. Că statul a intrat în etapa de eficientizare, că a înțeles de unde i se trage problema, și aici eu cred că, dacă se va întâmpla lucrul ăsta, va crește și încrederea în leu, posibil chiar o apreciere, lucru care, bineînțeles, că va stimula activitatea economică și asta va tempera și inflația.

Pe de altă parte, dacă vom merge pe scenariul de până acum, nu se reduc cheltuieli sau doar se mimează, în schimb se vor crește taxele, se vor reduce niște cifre în raportele către Uniunea Europeană și alte instituții, vom putea să luăm bani din PNRR, dar, cum mai spunem noi economiștii, câteodată cu gâsca jumulită de pene, gâsca fiind românii, pentru că, în ultimă instanță, pe nimeni nu interesează direct și concret cât de dificil le va fi românilor să plătească aceste taxe suplimentare și aici vorbesc și de, bineînțeles, mediul de business, da, mai ales; deci pentru noi asta ar însemna o creștere exclusivă a taxelor, să zicem, sau exclusiv creșterea taxelor fără reduceri de cheltuieli fundamentale, ar însemna o scădere structurală, aș spune, a competitivității, a șansei de a ne reveni economic, pentru că ce înseamnă când taxezi? Înseamnă că reduci motivația de a acumula, de a economisi, de a investi pe viața de capital, de a pune deoparte bani pentru familia ta și pentru ai tăi, de a munci, de a-ți deschide o firmă și așa mai departe, adică lucrurile care sunt vitale, da, și prin care putem crește cu adevărat.

În nicio situație din astea două nu cred că scăderea artificială a ratei dobânzii poate să aducă lucruri bune pentru buzunarele românilor”, spune el.