Stagflaţia se vede deja la orizont pentru țările din Europa de Est

 Polonia se va confrunta, cel mai probabil, cu o scădere a activităţii din economie la începutul anului viitor.

Dacă nu este luată în considerare recesiunea produsă de pandemie, cea mai mare economie est-europeană va marca astfel o premieră în acest deceniu.

Însă în paralel cu scăderea econo­mică, Polonia va avea de înfruntat şi o inflaţie de peste 10% până probabil du­pă a doua jumătate a anului viitor. Între timp, protestele şi grevele pentru salarii mai mari se înteţesc. Ultimii grevişti sunt minerii, care se plâng că sunt supraex­ploataţi, plătiţi prost şi că din cauza penuriei de forţă de muncă sunt obligaţi să lucreze şi sâmbăta şi duminica.

În Ungaria, a cărei bancă centrală este prima din UE care a dat startul majorărilor de dobânzi în actualul val de inflaţie, forintul a atins un nou minim istoric faţă de euro. Toate monedele est-europene sunt sub presiune, dar cea maghiară se remarcă în mod special prin evoluţia negativă. Căderea fo­rintului este de neoprit.

Deprecierea monetară creează inflaţie pentru că materiile prime importate sunt mai scumpe. Inflaţia este la un nivel record, cu toate că guvernul a plafonat preţurile anumitor produse, cum sunt alimentele şi carburanţii, şi serviciile, cum este electricitatea.

Pentru că datoria şi deficitul buge­tar cresc, guvernul maghiar a introdus deja câteva măsuri de austeritate, semn că nu mai are bani. Executivul va trebui, la un moment dat, să retragă plafonările de preţuri, ceea ce în teorie va duce la o nouă explozie a inflaţiei.

Mol, grup petrolier şi cel mai mare producător de benzină şi motorină din Ungaria, a avertizat că dacă guvernul continuă să plafoneze preţurile va forţa apariţia de penurii de carburanţi.

Penurie de marfă înseamnă presiuni ascendente suplimentare pe preţuri. Achiziţiile de carburanţi de la benzinării au fost plafonate şi ele. Grav ar fi dacă această nouă explozie a inflaţiei s-ar pro­duce în paralel cu o mare încetinire a creşterii economice prognozată de analişti, printre care cei de la ING, pentru următoarele trimestre.

Există însă şi posibilitatea, tot în teorie, ca încetinirea activităţii economice să încetinească scumpirile prin temperarea consumului. Presiunile salariale sunt mari şi în Ungaria. Acolo, prin protestele lor se remarcă în special profesorii.

În Cehia, cea mai matură economie est-europeană, moneda naţionala, coroana, este stabilă, dar acest lucru se datorează intervenţiilor pe pieţele valutare ale băncii centrale, care îşi consumă astfel rezervele.

De câteva trimestre economişti din diverse părţi ale lumii vorbesc de riscul instalării stagflaţiei, care înseamnă stagnare sau scădere economică şi inflaţie ridicată.

Mai nou, şi instiţuţiile de prognoză, cum sunt FMI, vorbesc despre stagflaţie. În Polonia, ca şi în restul regiunii, abia acum un astfel de scenariu se vede la orizont, arată un sondaj realizat în rândul economiştilor de cotidianul polonez Rzeczpospolita. Cei mai mulţi dintre participanţi apreciază că încetinirea economică nu va fi atât de brutală încât să zguduie piaţa muncii, scrie The Warsaw Voice. Creşterile salariale s-ar putea să încetinească, însă pare improbabilă apariţia unui val de disponibilizări sau un salt apreciabil al ratei şomajului. Aceste lucruri vor preveni un colaps al consumului care ar accentua încetinirea economică. Strategii de la banca americană Morgan Stanley cred că Polonia este una dintre cele mai rezistente economii emergente la şocurile alimentare globale, un alt motor al inflaţiei. Cehia, în schimb, este la polul opus.