S&P: Fondurile UE sunt în pericol. Dumitru Miron, profesor, ASE: De cinci ani de zile, cursul valutar stă cam pe loc

• S&P: Guvernul minoritar instabil întârzie măsurile critice.
• România ajunge la un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din UE.
• România este aproape de deficitul care a prăbușit Grecia acum 16 ani.
• România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar.
• Grecia intră în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
• Guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile.
• Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
• T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
• T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
• T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
• T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
• BNR: Dezechilibrul bugetar e cea mai gravă amenințare.

Întârzierile în aplicarea unor politici pentru corectarea dezechilibrelor economice, în urma prăbuşirii coaliţiei guvernamentale, ar putea submina unele surse de finanţare externă, arată un raport publicat de S&P Global.

Principalul risc pentru România, care are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de peste 9% din PIB, este modul în care îşi va finanţa marile deficite gemene până în 2026.

Accesul guvernului la piaţa de eurobondurilor s-a deteriorat, ceea ce a dus la presiuni asupra cursului de schimb şi asupra pieţei obligaţiunilor interne, spune agenţia în raport. Iar elaborarea ineficientă a politicilor ar putea reduce disponibilitatea fondurilor UE, în special din PNRR.

Indiferent de rezultatul alegerilor, procesul de luare a deciziilor politice în România va deveni în următoarele luni mai fragmentat, mai instabil şi mai puţin eficient, mai menționează S&P Global.

Ce spune Dumitru Miron, profesor, ASE, pentru Aleph Business?

Vorbim de surse de finanţare externă și riscurile în acest context. Indiferent de rezultatul alegerilor, sunt de luat decizii. Orice președinte vine, dezchilibrele sunt vechi. Ce e de făcut? Cum finanțăm deficitele gemene până în 2026?

„Mai putem, dar greu și foarte scump, datorită faptului că noi avem niște asimetrii structurale, dar și conjuncturale. Peste cele structurale acumulate în decursul ultimilor ani, s-au adăugat, în ultimele zile, aspectele de natură conjuncturală, emoțională, percepțiile acestea la nivel al actorilor economici și pe termen foarte scurt. Sigur, lucrurile nu se întâmplă alaltăieri sau zilele acestea, nu au legătură fundamental directă cu rezultatele primului tur și cu așteptările pentru al doilea tur. De cinci ani de zile, cursul valutar stă cam pe loc. A fost o creștere de doar 4% în cinci ani. Banca Națională s-a lăudat că l-a menținut ca ancoră de stabilitate, și, dintr-o dată, aceeași Banca Națională, în momentele astea mai turbulente, a hotărât să-l lase din mână. Lucru care, practic, ridică unele probleme, dar nu acestea, nu cursul valutar și dobânzile sunt principala problemă a României la acest moment, ci întârzierile pe care le-am acumulat permanent în ceea ce privește efectuarea reformelor structurale, atragerea banilor europeni, îndreptarea galopantă către junk, și mai ales inversarea echilibrelor. În crizele anterioare mai profunde decât acum, noi împrumutam cam 30% de pe piața internațională și 70% de pe piața internă.

Problema acum este inversă, adică, practic, piața internă sau sistemul bancar național sau cetățenii achiziționează bonduri guvernamentale, elemente, titluri de datorie mai puțin și trebuind să ieșim pe piața financiară internațională, ne împrumutăm la dobânzi de 4-5 ori mai mari decât Bulgaria. Lucrul acesta se va accentua. Pe de altă parte, ROBOR-ul și IRCC-ul au explodat. În decurs de câteva zile, ROBOR-ul a crescut cu 30%, sau peste 30%. Aceasta e mai îngrijorătoare decât faptul că leul s-a depreciat față de euro cu 2, ceva la sută. Deprecierea monetară era așteptată. Aș vrea să menționez două lucruri. Primul lucru, construcția bugetară a fost fundamentată pe un curs de 5+, deci era de așteptat, încă de la momentul în care am elaborat bugetul de stat, că va crește. Guvernatorul BNR a spus acum câteva zile, că leul a fost ținut, cu ajutorul intervenției băncii, supraevaluat și că va urma o depreciere. Deci deprecierea era de așteptat. Cursul leului era oportunitatea și ofertă.

Noi mai avem niște asimetrii periculoase. Foarte multe din investițiile din ultimii ani, străine, venite în România, nu mai sunt directe, sunt majoritar de portofoliu. Și investitorii de portofoliu sunt cei mai volatili. Când percep primele nuanțe legate de instabilitate sau de incertitudine, ei își iau capitalul și îl mută. Lucrurile acestea fac presiunea asupra cursului de schimb. Mai avem a doua problemă, că noi depindem, încă, în mare măsură, de importuri, pentru satisfacerea celor mai mari părți din cererea internă la produsele de bază. Și importurile, evident, că au o problemă cu cursul. Îmbucurător e faptul că deprecierea leului scumpește importurile și ieftinește exporturile. Adică, în condiții normale, dacă n-ar fi psihoza aceasta politică și incertitudine, deprecierea leului ar fi primită cu aplauze de mediul economic care exportă, pentru că îi ajută să devină ceva mai competitiv. Se știe că la un moment dat Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor a organizat un meeting în fața Băncii Naționale, cerând deprecierea cursului de schimb. Sunt chestii anecdotice. Sigur, nouă nu ne arde de anecdote, că, deocamdată, economia ne arde și buzunarele noastre sunt afectate semnificativ”, spune el.

Cum vedeți economia României până la final de an, ce prognoze aveți?

„Reformele urgente sunt necesare, dar n-are cine să le ia. Deci, la acest moment, noi avem un lanț de interimate. Totul e interimar în România. Guvernul interimar este cel mai păgubos lucru la acest moment, pentru că el nu poate lua decât măsuri de gestionare curentă. Nu poate lua nicio măsură curajoasă de redesenare a politicii fiscale, de luare a unor măsuri de reformă. Am trecut, când eram secretar de stat, prin această experiență 2005-2008. Structurile, deci tehnocrația guvernamentală, sau, știu eu, dacă e tehnocrație, este într-o letargie totală.

În starea de instabilitate, la nivel guvernamental, nimeni nu mai face nimic. Așteaptă să vedem cine vine, cum vine, ce vrea, cum va pune. Ori, tocmai acest lucru este cel mai periculos aspect, pentru că acum, pe fondul acestor evoluții nefavorabile de natură structurală, acumulate în timp, ar trebui să se ia rapid, urgent, niște măsuri corective de reducere a cheltuielilor bugetare, de mărire sau nu a reașezare a echilibrului impozitelor. Dar n-are cine să le ia. Guvernul, practic, are mâinile legate prin natura lui. Nu știm cât timp va trece până când vom avea un guvern de Uniune Națională sau de care va fi. Președintele nu poate acționa pentru că nu știm cine va fi el de săptămâna viitoare încolo. Deci asta este marea problemă, după părerea mea”, adaugă el.