Sondaj CFA România: Încrederea în economie scade în aprilie la cel mai mic nivel de la pandemie. Deficitul bugetar anticipat se majorează către 8% din PIB, iar creşterea economică anticipată scade sub 1%

• Încrederea în economia României scade puternic și ajunge la cel mai mic nivel post-pandemie, potrivit Indicatorului de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România
• Majoritatea anticipează deprecierea leului și scăderea sau stagnarea prețurilor imobiliare.
• Deficitul bugetar și datoria publică cresc, iar riscul retrogradării ratingului României crește.

În luna aprilie, încrederea managerilor în economia României scade semnificativ, cu 10,6 puncte procentuale și ajunge la 33,3 puncte — cel mai redus nivel înregistrat de la debutul pandemiei Covid-19, conform Indicatorului de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România.

Această scădere apare exclusiv din reducerea componentei de anticipații, care scade cu 16,9 puncte, în timp ce componenta legată de condițiile curente crește ușor, cu 2,1 puncte.

Care sunt estimările cu privire la inflație?

Analiștii intervievați prevăd o creștere a ratei inflației la 4,78% pe un orizont de 12 luni (mai 2026).

Potrivit lui Adrian Codirlaşu, președintele Asociației CFA România, riscul ca rezultatul alegerilor prezidențiale să conducă România pe o traiectorie eurosceptică determină o scădere accentuată a anticipațiilor ce coboară astfel indicatorul de încredere la cel mai mic nivel post-pandemic.

În plus, deficitul bugetar anticipat pentru 2025 crește până la aproximativ 8% din PIB, iar creșterea economică prognozată scade sub 1%.

Ce urmează pentru cursul de schimb EUR/RON?

Majoritatea respondenților sondajului CFA, circa 86%, estimează o depreciere a leului în raport cu euro în următoarele 12 luni.

Valoarea medie anticipată a cursului este de 5,0494 lei pentru un euro pe termen de 6 luni și de 5,1112 lei pe termen de 12 luni.

Care sunt perspectivele pieței imobiliare rezidențiale?

În ceea ce privește prețurile proprietăților rezidențiale în orașe, 43% dintre participanți se așteaptă la o stagnare în următoarele 12 luni, iar 50% anticipează o scădere a prețurilor. Totodată, 78% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce doar 14% le consideră corect evaluate.

Care sunt prognozele cu privire la deficitul bugetar și creșterea economică?

Deficitul bugetar prognozat pentru 2025 urcă la 7,9% din PIB, față de exercițiul anterior. Anticipațiile cu privire la creșterea economică scad la o medie de 0,7% pentru anul 2025, iar unele opinii indică riscul unei recesiuni economice în România.

Cum se mișcă datoria publică și ratingul de țară?

Datoria publică crește până la 57% din PIB în următoarele 12 luni. În plus, un sondaj suplimentar arată că 64% dintre participanți consideră că România rămâne în categoria de rating recomandată investițiilor, în timp ce 36% anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată („junk”), o creștere față de sondajul anterior.

Statisticile arată că, atunci când perspectiva ratingului unui emitent trece de la „neutru” la „negativ”, într-un caz din trei acesta este retrogradat efectiv în următoarele 12 luni, iar riscul crește pe măsură ce ratingul inițial este mai slab.