Sergiu Delcea, profesor de relații internaționale: „Austeritatea pură nu merge”, iar pachetul lui Alexandru Nazare promite investiții masive

• Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, publică măsurile economice
• Măsurile economice vizează relansarea economică a României
• Nazare: Relansarea economică pune accent pe „investiții masive”

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, anunță că va publica astăzi pachetul de măsuri pentru relansarea economică, după o serie de consultări cu mediul de afaceri. Ministrul laudă acest pachet de relansare economică și spune că va pune accentul „pe o economie bazată pe investiţii masive şi valoare adăugată”. Cât de eficient va fi acest pachet pentru economia României?

Poate trecerea de la consum la investiții să ridice România în regiune?
Ce spune Sergiu Delcea, profesor de relații internaționale, pentru Aleph Business?

El spune că schimbarea spre investiții poate ajuta, pentru că austeritatea este doar o soluție temporară și un semnal pentru piețe. Sergiu Delcea explică faptul că, din ce se știe până acum, pachetul se sprijină pe două direcții: facilități fiscale și credite pentru retehnologizare, plus investiții în zone strategice, precum tehnologii noi, cercetare, minerit și industria de apărare. În lectura lui, miza este ca firmele românești să urce în lanțurile globale de valoare, pentru că România produce mult, dar cu valoare adăugată mică și cu capital străin dominant. El mai spune că această schimbare „promite”, dar rămâne semnul de întrebare: cât de bine este pachetul țintit și cine câștigă concret din el.

Care este riscul mare al acestui program, dacă detaliile nu sunt bine țintite?

Sergiu Delcea avertizează că programul poate ajunge într-un scenariu „the winner takes it all”, în care firmele deja bine poziționate devin și mai bine poziționate, iar capitalul local rămâne în urmă. El spune că obiectivele macro anunțate, precum deficit către 7% și inflație către 4%, par legate de targetarea segmentului de export, dar eficiența depinde de detalii, care încă nu sunt publice. În argumentul lui, dacă România iese din modelul de creștere alimentat de consum și credit și intră într-un model cu valoare adăugată mai mare, poate câștiga și economic, și în negocierile europene. El dă ca exemplu Polonia și Ungaria, care pleacă dintr-o dependență structurală similară, dar reușesc treptat să își întărească poziția în economie și în negocieri.

Este această schimbare și o decizie cu impact geopolitic?

Sergiu Delcea spune că există un impact geopolitic, în măsura în care România se repoziționează în lanțurile de producție europene și devine mai mult decât o rampă de producție. El nuanțează discuția despre ratinguri și afirmă că sunt instrumente comerciale, cu conținut, dar fără impactul „absolut” pe care îl proiectează marketingul politic. În schimb, el insistă pe efectul strategic al capacităților reale, precum producția în apărare și integrarea în inițiative europene, inclusiv în logica SAFE. El mai spune că Guvernul afirmă că s-a consultat cu asociații mari de business, dar întrebarea rămâne dacă dialogul include suficient de mult capitalul local și nevoile lui. În concluzia lui, câștigul poate exista, dar natura lui depinde de detalii, de mărimea măsurilor și de buget, care este anunțat pentru perioada următoare.