Scăderea economiei se vede în comerț. Ovidiu Folcuț, profesor universitar, URA: „Guvernul poate încerca să ofere niște stimulente”

• Semnele unei crize vin mereu din evoluţia consumului.
• Comerțul cu amănuntul are +1,1%/februarie 2025 față de februarie 2024.
• În februarie 2024, ritmul de creștere era de 12,3% față de anul precedent.
• 2 luni din 2025: comerțul are +2,8% vs +9,8% la 2 luni din 2024.
• Vânzările scad cu 1% în februarie față de ianuarie 2025.
• Salariile cresc, dar consumul rămâne precaut.
• Economia românească crește cu 0,9% în 2024, conform ZF.
• Bugetul pe 2025 e construit pe o estimare optimistă de +2,3%.
• Tarifele de 20% impun costuri suplimentare industriei auto.

Comerțul românesc merge înainte, dar cu pași tot mai mici.

În februarie 2025, cifra de afaceri din retail crește cu doar 1,1% față de aceeași lună din 2024.
În urmă cu un an, creșterea era de 12,3%. Volumul vânzărilor scade cu 1% față de ianuarie, o lună mai lungă, dar cu un consum ceva mai ridicat. În primele două luni ale anului, comerțul avansează cu 2,8%, de trei ori mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024, scrie ZF.

Economia românească rămâne sub așteptări.

În 2024 crește cu doar 0,9%, iar guvernul își construiește bugetul pe un scenariu optimist: +2,3% în 2025. Consumatorii se tem de inflație, de taxe noi, de o eventuală recesiune externă. Pare că oamenii nu au nevoie de statistici ca să simtă că vine o criză. Datele doar confirmă.

Ce spune Ovidiu Folcuț, profesor universitar URA, pentru Aleph Business?

Care sunt cauzele principale ale încetinirii creșterii în comerțul cu amănuntul?

„Există, fără îndoială, o îngrijorare legată de ceea ce urmează să se întâmple și cred că noaptea trecută, ca să spun așa, ne-a adus niște îngrijorări suplimentare, chiar dacă nu are legătură faptul că președintele Trump a anunțat taxe de peste 100% pentru China, cu statistica despre care vorbeați care e anterioară acestui moment.”

„Dar este evident că am trecut peste un an electoral în care consumul cumva a fost încurajat sub diverse forme, au existat diverse poliții de restrângere acestui consum excesiv și mai mult decât atât aș spune că, deși dumneavoastră erați optimistă și spuneați că inflația încearcă să-i domolească, cred că întâlnirea de luni a consului BNR nu e neapărat în linie cu această idee, pentru că s-a păstrat rata dobânzii de politică monetară la 6,5 și iar, după cum știți, așteptările sunt că în primul trimestru inflația se va tempera un pic, dar în cel de al doilea ar urma din nou să crească la 5,3-5,4.
Așa că nu neapărat așteptările sunt tocmai pozitive.”, spune Ovidiu Folcuț, profesor universitar, URA.

Cât de îngrijorătoare este această decelerare pentru economia românească, care depinde într-o proporție mare de consum?

„În perspectiva modelului de creștere bazat pe consum, fără îngăială că este îngrijorătoare, dar dacă ar fi să vedem partea plină a paharului, să spunem așa, și să începem într-o notă pozitivă ziua, aș zice că sunt și aspecte pozitive.”

„Gândiți-vă că foarte multe dintre bunurile pe care România le consumă vin din import, iar restrângerea consumului ar putea ajuta un pic la deficitul comercial și chiar la deficitul general pe care îl avem, atât cel bugetar cât și cel fiscal. Ca urmare, chiar dacă în perioada următoare creșterea probabil va fi mai restrânsă și eu aș îndrăzni să estimez că lunile următoare vor fi și mai complicate dacă evoluția acestui potențial război comercial va fi una defavorabilă, gândiți-vă că în această statistică de care vorbeați, am avut creșteri la combustibil și la alte tipuri de mărfuri nealimentare, dar la alimentare și produse de bază ne-am dus pe minus, ceea ce cumva e și mai îngrijorător un pic.”

„Rămâne să vedem cum vor evolua lucrurile, dar nu putem compara neapărat cu ce a fost anul trecut, pentru că anul trecut e un an ușor atipic.”, adaugă el.

Care sunt măsurile pe care le-ar putea lua România pentru a sprijini acest impact asupra exporturilor către UE?

„Sigur, probabil că cel mai la îndemână ar fi să încercăm să găsim noi piețe de desfacere și ceea ce numim noi diplomație comercială sau diplomație economică să funcționeze din plin sau deja ar trebui să funcționeze. Nu va fi un lucru simplu, pentru că gândiți-vă că toată lumea încearcă să se repoziționeze geografic în alte zone, America devenind un soi de fortăreață în momentul ăsta.Știți foarte bine că există niște îngrijorări chiar în sens invers legate de faptul că foarte multe mărfuri chinezești care nu vor mai putea ajunge în Statele Unite ar putea veni în Europa. Noi depindem de industria germană în primul rând, pentru că pe lanțurile valorice într-adevăr noi producem o serie de subansamble și probabil că acolo reorientarea va fi de către producătorul principal, cel mai adesea din Germania, către alte piețe. Rămâne de văzut.”

„S-au deschis diverse căi de dialog, atât în ceea ce privește India, care se pare că ar fi dispusă să reducă taxele vamale de undeva de la 100% pentru autoturisme până la probabil 10%, atât a cerut Uniunea Europeană și pare să existe un dialog pe această cale. Deci probabil că una dintre soluții este reorientarea.”

„Pe de altă parte, sigur, Guvernul poate încerca să ofere niște stimulente, indiferent că ele sunt de tip fiscal sau de credite guvernamentale cu dobândă preferențială. Este clar că orice fel de sprijin, într-o astfel de perioadă, ar fi bine venit pentru companii.”, argumentează Ovidiu Folcuț.