Scăderea economiei se vede în comerț. Iulian Stănescu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calității Vieții: Ceea ce avem acum este, practic, o situație prin care Statele Unite consideră că globalizarea, așa cum s-a petrecut ea în ultimii 40 de ani, nu mai este atât de profitabilă pentru poziția SUA în lume și practic redesenează regulile jocului

• ZF: Semnele unei crize vin mereu din evoluţia consumului.
• 2 luni din 2025: comerțul are +2,8% vs +9,8% la 2 luni din 2024.
• România exportă în SUA produse și servicii de +2 mld.€.
• România importă din SUA produse și servicii de 1,3 mld.€.
• 2024: exporturile mărfurilor românești în SUA sunt la 0,7% din PIB-ul național.
• România nu exportă către SUA mașini fabricate în România.
• Companiile de componente sunt afectate, indirect, de tarife.
• Europa are un volum de 757.654 autoturisme exportate în SUA/2024.
• Valoarea acestora se ridcă la 38,9 miliarde euro.
• SUA este cincilea cel mai mare investitor din România.
• SUA are o pondere de 7,8% din totalul ISD-ului, la noi.
• În România, sunt 900 companii controlate de SUA.
• Cea mai afectată de taxarea impusă de Trump este Germania.
• Tarifele costă economia germană 1,4% la creșterea PIB-ului.
• Industria Germaniei e principalul motor de creştere pentru România.
• Germania e cel mai important partener comercial al României.
• Schimburi comerciale Germania-România: 41 mld. €/2024.

România exportă în SUA în valoare de numai 2,4 mld. euro. Dar impactul este mai degrabă indirect: „grosul” exporturilor industriei României este de componente şi ansamble pentru industria auto europeană, care este prima vizată de tarifele lui Donald Trump.

Mai multe asociaţii din România, printre care Confederaţia Patronală Concordia şi Uniunea Producătorilor de Oţel reacționează la tarifele vamale. Industria României şi Europei este deja într-o perioadă dificilă, subliniază reprezentanţii asociaţiilor de business din România.

Aşa cum arată datele pe exporturi din 2024, anul trecut a fost primul an în care economia a crescut, chiar dacă marginal, însă exporturile de bunuri au scăzut. Într-o analiză asupra impactului asupra tarifelor, Coface, companie de analiză de risc comercial, spune că este inevitabil ca Uniunea Europeană să nu reacţioneze cu măsuri de retorsiune la tarifele vamale ale lui Donald Trump.

Ce spune Iulian Stănescu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, pentru Aleph Business?

România nu are cine ştie ce comerţ cu SUA – schimburi comerciale de 3 miliarde de euro, cu un excedent al României de un miliard de euro. Dar România are relaţii economice puternice cu Germania care va fi, mai mult decât alţii, lovită de noua politică comercială a SUA. Prin ricoşeu, România va fi lovită. Nu toţi oamenii sunt absolvenţi ai unei şcoli de economie. Dar toţi simt când ceva este în neregulă. Iar datele INS o arată. Nu este o scădere a consumului. Dar nu mai este creşterea cu două cifre din ultimii ani. Cum resimte România tensiunile comerciale, ce mărfuri s-ar putea scumpi și ce avem de făcut?

„Foarte multe lucruri de răspuns. România abia va începe să resimtă în viitorul apropiat toate aceste turbulențe. Vreau să dau câteva chestiuni sau câteva mesaje foarte clare. În primul rând, nimeni nu are un glob de cristal. Aduceți-vă aminte ce s-a întâmplat în 2016 cu ocazia Brexit-ului, când erau tot felul de raporte, tot felul de experți care preziceau creșteri, descreșteri și așa mai departe. Prin urmare, noi intrăm acum într-o perioadă de incertitudine, și nimeni nu va putea să spună foarte clar cum se vor desfășura lucrurile. În al doilea rând, ochii pe piața valutară și mai puțin pe piața bursieră. Piața bursieră va cunoaște unele fluctuații destul de mari și, așa cum preciza antevorbitorul meu, urmează și două măsuri care vor fi pe placul, să spunem așa, o bună parte din investitorii de pe cursul american, anume reducerile de impozite și taxe și, în al doilea rând, de reglementare. Deci este de așteptat că, la un moment dat, bursele își vor reveni. În al treilea rând, uitați-vă la ceea ce se întâmplă pe schimburile comerciale internaționale ale României, anume faptul că majoritatea covârșitoare a acestora sunt denominate în euro, nu în dolar, iar în dolar sunt denominate schimburile pe ceea ce înseamnă țiței și produse petroliere, care sunt un pic într-o altă logică decât cea a tarifelor vamale impuse de administrația Trump.

Doresc să precizez că ne aflăm într-o perioadă de schimbare majoră în economia mondială. Și așa cum a fost în 1971, când administrația Nixon a decis să oprească convertibilitatea dolarului în aur. Și în 1980-1981, când erau rate foarte mari ale dobânzii K, ceea ce a provocat o criză a datoriilor externe în lumea a treia și chiar și în lumea a doua, criză cu care ne-am confruntat și noi, nici atunci, nici în 1971, nici la începutul anilor 1980, administrațiile Nixon, respectiv Reagan nu au schimbat cursul. De asemenea, așteptăm că pe fondul unor scăderi ale indicilor bursieri administrația Trump va schimba cursul. Numai că nu va schimba administrația cursul, dar așa cum a fost în anii 1970 și apoi la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990, administrațiile care au urmat, chiar administrații de la alt partid, administrațiile democrate, în acel timp, nu au schimbat în mod fundamental cursul.

Și ceea ce avem acum este, practic, o situație prin care Statele Unite consideră că globalizarea, așa cum s-a petrecut ea în ultimii 40 de ani, nu mai este atât de profitabilă pentru poziția SUA în lume și practic redesenează regulile jocului. Iar regulile jocului nu vor fi dictate de productivitatea marginală, dar ceea ce face produsele mai competitive pe piețele internaționale, bunurile sau serviciile, ci de raporturi de putere. Iar în ceea ce privește raporturile de putere, Statele Unite, prin pozițiile pe care le dețin în instituțiile financiare internaționale, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, prin puterea militară pe care o au, au suficiente mijloace pentru a menține efecte scomptate de la ceilalți parteneri, celelalte state care se află în sistemul economic global. Prin urmare, urmează o perioadă de turbulență, o perioadă în care România nu va fi scutită, iar ceea ce avem de făcut, ca să revin la întrebarea noastră, este să reducem pe cât se poate și pe cât de repede posibil, cele două deficite mari pe care le avem, deficitul de concurență și cealalt, deficitul public, deficitul bugetar, și în același timp să stimulăm investițiile în zona productivă a economiei, pentru că acest lucru ne va da o șansă de a fi mai, să zicem așa, mai puțin expuși turbulențelor care negreșit vor veni”, spune el.

O escaladare a tensiunilor comerciale e inevitabilă. UE raspunde SUA la rândul ei cu tarife. Peter Navarro, unul dintre cei mai loiali oameni ai lui Trump, spune Uniunea Europeană, inclusiv România, ar trebui să renunțe la taxa pe valoarea adăugată (TVA) aplicată mărfurilor americane, dacă vrea o diminuare a conflictului comercial cu Statele Unite. Un astfel de sistem ar reorganiza fiscal întreaga Europă. Ce poate UE să facă cel mai bine în acest context?

„România prin ea însăși nu poate să ofere un răspuns la noua politică, să-i spunem, comercială a administrației Trump. Răspunsul îl va oferi UE. Și aici suntem în situația în care, practic, acea suveranitate partajată cu celelalte state membre ale Uniunii Europene vor oferi soluția. Suveranitate partajată în care România are, din păcate, o destul de mică influență. Și UE are practic două căi sau două soluții la îndemână. Prima soluție este de a escalada războiul comercial. Și avem destul de multe semnale în ultima vreme, cum să spun, pe surse sunt date informații cum că un EU ar crește la rândul ei taxele vamale, cum că, să zicem, s-ar folosi de instrumentele pe care le are la dispoziție pentru măsuri asimetrice. Însă nu poți câștiga un război comercial, război al tarifelor vanmale în situația în care ești într-un excedent comercial de peste 200 de miliarde de euro. La un moment dat nu vei mai avea ce să, nu vei mai avea produse pe care să aplici taxele vamale, pe când cealaltă parte va avea în continuare. Deci este un război pe care nu îl poți duce la câștig. Cealaltă cale pe care o are UE nu constă atât de mult în relația sau în disputa, dacă vreți, pe care o are cu Statele Unite, ci în felul în care își coordonează răspunsul cu ceilalți actori majori. Și aici vorbim de China și de țările asiatice prin care se reprezintă un grup important de exportatori pe piețele mondiale și de relația pe care o are cu India.

Și este, dacă vreți, lecția anilor 1970 și anilor 1980. Atunci să spunem așa, partenerii SUA din lumea globală, din economia globală nu și-au coordonat măsurile, ci fiecare a căutat o soluție pe negociere directă cu Statele Unite ale Americii, reprezentată de administrațiile din acea vreme. În schimb, o coordonare a răspunsului cu zona asiatică, în primul rând cu China și cu India, ar da, dacă vreți, o direcție diferită de răspuns în ceea ce privește acest conflict din economia globală la care asistăm sau la începutul căruia asistăm, în acest moment. Pentru că, în definitiv, una este să ai taxe vamale și un război pe taxe vamale cu Statele Unite și altceva este să, în același timp, să începi să ridici taxe vamale și asupra Chinei, și asupra Indiei. Deci este foarte importantă această coordonare între, dacă vreți, partenerii care au de decontat sau care au de suportat costul economic al măsurilor anunțate recent de administrația Trump”, adaugă el.