Şapte modificări fiscale şi legislative cu impact asupra veniturilor în muncă, anul viitor

Sursă foto: Profimedia

Obligaţia de a angaja cel puţin o persoană pentru a menţine facilităţile aduse de statutul de microîntreprindere, creşterea salariului minim, scăderea plafonului pentru norma de venit în cazul persoanelor fizice autorizate sunt doar o parte dintre modificările cu impact asupra veniturilor din muncă.

Astfel, salariul minim pe economie ar putea creşte cu 18% din 2023, de la 2.550 de lei brut în prezent la 3.000 de lei brut pe lună din ianuarie 2023, potrivit unei propuneri înaintate de PSD. Propunerea PSD vine în contextul în care Parlamentul European a adoptat recent o legislaţie a „salariului minim adecvat“, în care recomandă ca salariul minim din statele membre UE să fie stabilit la 50% din valoarea salariului mediu brut pe economie. Potrivit analizelor PSD, acest lucru ar conduce la o creştere a venitului minim de la 1 ianuarie 2023 la o valoare apropiată de 3.000 de lei brut. O decizie privind salariul minim din 2023 va fi adoptată în aceste luni, după discuţiile dintre guvern, sindicate şi patronate.

Angajatorii pot oferi şapte tipuri de beneficii salariale (reglementate prin Ordonanţa 16/2022) pentru care compania nu plăteşte nicio taxă sau contribuţie la stat, în limita unui plafon de 33% din salariul de încadrare al unui angajat, începând din 2023. În categoria acestor beneficii intră: contribuţia la pensia facultativă (Pilon III, în limita a 400 de euro pe an), asigurarea de sănătate/abonament la clinică medicală privată (în limita a 400 de euro pe an), indemnizaţia pentru telemuncă, chiria angajatului (în limita a 20% din salariul minim), hrana acordată de angajator angajaţilor (dacă nu se acordă tichete de masă), servicii turistice pentru angajaţi şi familiile lor, prime pentru clauze de mobilitate (cu excepţia angajaţilor din domniul transporturilor).

Angajaţii din construcţii, industria alimentară şi din agricultură beneficiază de o serie de facilităţi fiscale, printre care se numără scutirea de impozit pe venit de 10% şi contribuţia la sănătate de 10%, însă, din 2023, aceste scutiri de taxe nu se vor mai aplica altor tipuri de contracte. Astfel, formele contractuale precum contracte de administrare, de management, de internship sau de ucenicie nu vor mai beneficia de facilităţile fiscale specifice acestor sectoare.

Calculul deducerii personale de bază – o scutire de impozit pentru angajaţii cu venituri mici, acordat şi în funcţie de numărul de persoane pe care îl au în întreţinere – se va efectua prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară (care urmează să fie stabilit în curând pentru anul 2023). Până acum, deducerea personală se putea acorda angajaţilor cu venituri de sub 3.600 de lei brut pe lună.

O microîntreprindere poate beneficia de facilitatea de plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor de 1% doar dacă are cel puţin un salariat din 2023, potrivit unei modificări aduse de ordonanţa 16/2022.

Tot Ordonanţa 16/2022 impune re­ducerea de la 100.000 euro la 25.000 euro a plafonului pentru care persoanele care obţin venituri din activităţi independente determină venitul net pe bază de norme de venit. Cu alte cuvinte, PFA-urile care obţin venituri, din 2023, mai mari de 25.000 de euro, vor plăti mai multe taxe la stat din 2024. De asemenea, există şi modificări în ceea ce priveşte baza de calcul a contribuţiei la pensie (CAS) aplicată celor care obţin venituri din activităţi inde­pendente, adică PFA-uri, drepturi de autor sau contracte cu activitate sportivă.

Deşi impozitul pe dividende este un impozit pe capital, şi nu pe muncă, o modificare importantă aplicabilă în 2023 este creşterea acestuia de la 5% la 8%. Impactul este semnificativ pentru antre­prenori, pentru investitori, dar şi pentru cei care prestează un al doilea job folosind o microîntreprindere ca mod de organizare, pentru a factura mai mulţi clienţi.