România urcă în topul averii globale. Adrian Asoltanie, trainer financiar: Noi trăim acum consecințele unui leadership de ani de zile care ne-a adus în situații cu deficite foarte mari

• România urcă 4 locuri în topul WDI și ajunge pe locul 29 din 40.
• România obține un scor de 61,8 puncte, în creștere față de anul trecut.
• Polonia rămâne pe locul 27, dar pierde 2,4 puncte, până la 66,2.
• România depășește Ungaria, care obține 60,7 puncte.
• Cheltuielile private cresc semnificativ și ne duc pe locul 27.
• La cheltuieli publice stagnăm pe locul 34, cu doar 48 de puncte.
• La potențial militar, România cade două poziții și ajunge pe locul 33.
• Cehia domină regiunea: pe 22 la cheltuieli private și pe 14 la cele publice.
• Irlanda, Elveția și Norvegia ocupă podiumul global, în fața SUA.
• WNI măsoară calitatea cheltuielilor publice în 8 domenii.
• Guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile.
• Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
• T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
• T1/2025: Deficitul bugetar are +7 mld. lei față de T1/2024.
• T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
• T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei.

În 2025, România face cel mai mare salt într-un clasament global al avuției națiunilor. Patru poziții în sus, până pe locul 29 din 40. Suntem peste Ungaria și Grecia și nu cu mult în urma Poloniei. Scorul nostru în Wealth of Nations Index urcă la 61,8 puncte, grație mai ales creșterii cheltuielilor private pe cap de locuitor.

La cheltuieli publice, însă, suntem încă pe ultimele locuri, locul 34 din 40. Indicatorul este o alternativă la PIB-ul pe cap de locuitor și ia în calcul nu doar cât producem, ci și cum cheltuim și câtă libertate economică avem. Suntem cu adevărat mai bogați sau doar mai activi la cumpărături?

Ce spune Adrian Asoltanie, trainer financiar, pentru Aleph Business?

România urcă 4 poziții în clasamentul avuției națiunilor, dar contextul intern este instabil politic. În ce măsură astfel de decizii, cum e anularea alegerilor prezidențiale sau conducerea interimară, de la președinte la premier, pot afecta percepția investitorilor și încrederea în economia reală?

„Sunt elemente care se suprapun, după părerea mea, în contextul actual. Pe de o parte, este o întoarcere firească a ciclului economic. Și după aceea, colac peste pupăză, da, ca să zicem așa, avem și această instabilitate și insecuritate cauzată de alegeri și de interimatul ăsta pe care îl vedem pe mai multe planuri. E, într-un fel, un factor destul de important care va influența, după părerea mea, în următorul an, poate chiar doi ani de zile, atât indicatorii ăștia pe care i-ați prezentat voi, cât și starea economică generală și a economiei, dar și la nivel personal al populație”, spune el.

⁠Saltul României vine pe fondul unei stagnări a Europei de Vest. Credeți că, în ciuda contextului politic complicat, România poate profita de acest moment pentru a-și repoziționa strategic economia în regiune?

„Păi, ar putea să profite dacă ar avea un leadership corespunzător. Pentru că, ăsta este esențial, mai ales în contextul în care noi asistăm, pe de-o parte, la un haos generalizat și care este stimulat, după părerea mea, destul de neinspirat de titluri sau de conversații. Le văd și eu pe rețele de socializare și în mass media. Titluri absolut îngrozitoare, care panichează oamenii, deși, dacă ar fi să ne raportăm la cursul valutar, de exemplu, vedem oscilații de un procent sau de două procente.

În momentul în care titlurile de genul „Economia se prăbușește”, „Totul e nenorocire”, „Armagedon” și așa mai departe, asta evident că nu ajută deloc la starea generală și oamenii intră în acel mod de survival, în modul de supraviețuire, în care blochează toate cheltuielile sau reduc tot, taie tot, pur și simplu îngheață totul. Și asta, într-un fel, duce și mai mult la efecte economice neplăcute. La fel cum, în urma acestor titluri și atmosferei ăsteia, când oamenii se înghesuie să-și scoată banii sau să-i schimbe în euro, nu facem decât să accentuăm și mai mult direcția negativă. Adică noi, de fapt, influențăm într-o bună măsură cursul valutar și celelalte elemente care se întâmplă în economie”, adaugă el.

⁠Se vorbește despre o eventuală restructurare bugetară în toamnă. Credeți că un guvern de tranziție are capacitatea de a lua decizii structurale, esențiale pentru menținerea creșterii economice?

„Din păcate, nu. Noi trăim acum consecințele unui leadership de ani de zile care ne-a adus în situații cu deficite foarte mari, cu o presiune foarte mare pe cursul valutar. Mă gândesc că e nevoie de niște măsuri destul de serioase pe care un guvern interimar sau cu puteri limitate nu are cum să le ia, cu atât mai mult cu cât ai nevoie de un sprijin al populației sau de înțelegerea populației. Și, iarăși, ăsta e greu de făcut în contextul în care avem o polarizare socială foarte mare. Adică sunt două tabere care nu reușesc să se pună de acord pe cele mai simple lucruri, darămite pe niște măsuri foarte serioase pe care nu avem cum să nu le luăm”, conchide el.