România trece pragul de 100 miliarde de euro fonduri primite de la UE. Cristian Popa, membru board, BNR: Aceste miliarde de euro au finanțat România. Vorbim nu doar de 60-68 miliarde de euro fonduri europene, dar și de 120 de miliarde de euro investiții străine directe care au venit pe acest fond, știind că vin fonduri europene

• România contribuie cu 32,87 miliarde euro la bugetul UE.
• Peste 100.000 de companii primesc granturi de dezvoltare.
• Marcel Boloș: România nu mai este „o periferie economică.

Romania trece, după 18 ani de la aderare, pragul de 100 miliarde euro fonduri primite de la bugetul Uniunii Europene. Adica fonduri nerambursabile. Aceste fonduri ne-au schimbat total țara.

România nu mai este „o periferie economică, ci o ţară care recuperează rapid decalajele şi care depășește Polonia, Ungaria, Croaţia şi Grecia la PIB per capita.

La infrastructură, aproape 900 km de autostrăzi și autostrăzi sunt construite în ultimele două decenii.
La utilitati sunt peste 2 milioane de romani racordati la reteaua de canalizare.
În ceea ce privește sănătatea, avem spitale și centre medicale modernizate, iar în educație avem școli și grădinițe noi sau reabilitate.

Pentru mediul de afaceri, peste 100.000 de companii primesc granturi de dezvoltare.

În economie, ritmul investițiilor private se triplează în 2024 față de momentul aderării, de la 100 de miliarde de lei la peste 350 de miliarde de lei anual. Cu o contributie de 32,87 miliarde euro la bugetul UE, tara noastra are un beneficiu net de 67,78 miliarde euro.

Ce spune Cristian Popa, membru board, BNR, pentru Aleph Business?

„Aceste miliarde de euro au finanțat România. Vorbim nu doar de 60-68 miliarde de euro fonduri europene, dar și de 120 de miliarde de euro investiții străine directe care au venit pe acest fond, știind că vin fonduri europene. Cred că este important să spunem că nu sunt o marotă, sunt bani reali care au venit în România, care au construit România, de care se bucură românii, fie că vorbim de drumuri, de spitale, de rețele de utilități.

Au făcut România mai bună, au construit România și cred că este important să spunem că să-ți iubești țara înseamnă să-ți dorești o țară prosperă. România nu poate fi prosperă în autarhie, nu poate fi o economie izolaționistă închisă și prosperă în același timp. Dau acest exemplu și știu că este important”, spune el.

„Nu știu pe nimeni care să meargă în est la muncă. Toată lumea merge în vest la muncă, pentru că capitalismul funcționează și creează prosperitate și de aceea oamenii nu merg în vestul Europei să muncească. Ce trebuie să facem, este cu siguranță necesar să mergem în continuare pe direcția reformelor”, adaugă el.

„Nu doar că acești bani au venit să construiască România, dar au venit cu „strings attached” (fără obligații), au venit cu condiționalități care sunt aceste reforme, care în practică sunt reguli de bun simț care ar face România și mai bună. Sunt cerințe ale autorităților europene de a ne pune lucrurile în ordine în propria gospodărie. Deci este nevoie de reforme pentru a continua să primim acești bani.

Vorbim de programul PNRR, o oportunitate istorică. Există întârzieri acolo. Știm că el se termină în 2026. Banii neatrași se pierd. Deci este nevoie mare de accelerarea reformelor pentru a primi cât mai mulți bani, pentru a face România și mai bună. Știm că Uniunea Europeană în sine nu este perfectă”, continuă el.

„Știm că fondurile europene trebuie să le privim mai degrabă ca undițe, nu ca pește, pentru a crea locuri de muncă. Nu efectiv să ne ofere doar venituri. Însă altă alternativă mai bună România nu are. Cea mai bună traiectorie și cifrele o arată.

Am crescut numărul de kilometri de autostradă de 10 ori, timpul de șapte ori în ultimii 20 de ani. Speranța de viață, toate lucrurile, cu mici excepții, au mers pe o traiectorie bună și este nevoie să continuăm pe această traiectorie. Și pentru a continua este nevoie, în primul rând, să arătăm respect, să arătăm că suntem parteneri loiali Uniunii Europene, să nu întoarcem spatele și să continuăm cu reformele.

Sunt niște condiții de bun simț, până la urmă. Ne dau bani, o mare parte din ei nu-i mai cer înapoi, însă vor ca noi să fim mai buni, să fim mai competitivi, să fim mai ca ei. Ceea ce sună foarte decent”, spune el.

Ce trebuie sa facem in continuare cu fondurile europene, unde sunt cele mai bune si vitale zone de investit?

„Cred că este important să avem o abordare în funcție de randament. Să prioritizăm ca acești bani să meargă către proiecte care au o valoare adăugată cât mai mare pentru cetățeni. Mi-ar fi greu să spun eu un sector anume, însă sunt sigur că există oameni. Ar putea fi întrebați chiar cetățenii unde este mai mare nevoie de investiții.

În drumuri, în spitale, în școli. Mi-ar fi greu mie să punctez, însă cred că este important să avem o abordare bazată pe performanță, pe utilitate. Pe unde creează acești bani cât mai multă valoare”, conchide Popa.