- Erste: TVA ar putea urca la 21% în S2/2025.
- România riscă să piardă statutul de investment grade.
- România riscă să fie retrogradată la categoria „junk”.
- Majorarea TVA este tot mai plauzibilă în discursul economic.
- Mesaje de alarmă vin din partea analiştilor financiari internaţionali.
- Erste: politica din România pune în pericol ratingul de țară.
- Dăianu, Consiliul Fiscal: România va avea o curbă de sacrificiu.
- România cheltuie în 2023 peste 8,7% din PIB pe bază cash.
România se confruntă cu cea mai mare presiune fiscală din ultimii ani, iar o majorare a TVA devine din ce în ce mai probabilă. Pentru a reduce deficitul, TVA-ul ar putea urca la 21% în al doilea semestru din an. Deficitul bugetar estimat pentru 2024 depășește 9% din PIB, iar riscul pierderii ratingului de țară se accentuează, avertizează Erste și Consiliul Fiscal. În lipsa unor măsuri rapide, datoria publică ar putea depăși 100% din PIB în următorul deceniu. Guvernul a aplicat corecții limitate, dar economiștii spun clar: reducerea deficitului nu mai poate veni doar din tăieri, ci și din creșteri de venituri, inclusiv prin TVA. Într-un an electoral, politicienii evită subiectul, dar presiunea piețelor crește. Alegerile pot amâna decizia, dar nu o pot evita.
Advertisment
Ce spune Adrian Codirlașu, președinte, CFA România, pentru Aleph Business?
Este inevitabilă o creștere a TVA-ului pentru atingerea țintelor de deficit?
„Cred că înainte de a crește taxarea generală pentru toți: companii, populație, întâi ar trebui revizuite toate aceste facilități fiscale. În sensul că să plătim întâi toți aceleași taxe și apoi dacă mai e nevoie să ridicăm nivelul general de taxare. Deci da, ca primul loc și deja au fost anumite măsuri în acest sens pe partea de facilități, adică reducerea facilităților și apoi creșterea nivelului general de taxare. Dar probabil vom ajunge și la creșterea nivelului general de taxare, cum ar fi TVA, cum ar fi taxa pe proprietăți, taxa pe profit sau pe dividende. Deci vor fi asemenea măsuri luate în următoarea perioadă. Eu aș spune în următorii, începând cu anul ăsta, în următorii 2-3 ani și ne va lua probabil 3-4 ani să ducem deficitul la un nivel sustenabil”, spune el.
Cât de mare este probabilitatea pierderii statutului de investment grade?
„Statistic vorbim, deci strict statistic, când un emitent are un outlook, deci o perspectivă negativă la rating, în 3 din 10 cazuri, deci 30% șanse în următoarele 12 luni să fie retrogradat. Dar la noi, dacă ne uităm cum au evoluat aceste outlook-uri negative, în sensul că, două dintre agenții au simțit nevoia să vină înainte de data programată să arate că e un risc pentru România, și toate trei agențiile ne-au plăsat în perspectivă negativă, eu aș pune probabilitatea peste 30%, poate undeva spre 40%, ca în următoarele 12 luni să fim retrogradați, ceea ce este o probabilitate foarte mare, pe care nu putem să o ignorăm. Dacă cumva se întâmplă această retrogradare, practic, ce vor simți toți, vor vedea dobânzi mai mari peste tot, adică de la împrumuturile statului până la împrumuturile la care se împrumută populația”
Titlurile zilei
„De asemenea, vom vedea cursul euro-leu mai sus, adică leu depreciat. De ce? Pentru că atunci când o țară e retrogradată în non-investment grade, în junk, investitorii pleacă. De ce pleacă? Pentru că sunt anumite companii, cum sunt companiile de asigurări, fondurile de pensii, anumite fonduri de investiții, care nu mai au voie prin lege să rămână expuse pe rating junk. Deci pleacă oricât de bun ar fi randamentul din România. Și atunci vor fi ieșiri de capital și automat, la o ieșire bruscă de capital, leul se va deprecia. Deci astea vor fi primele efecte, dobânzi mult mai mari. S-ar putea să vedem statul împrumutându-se la rate care se exprimă în două cifre, cum am mai văzut în episodul precedent de junk. Și vom vedea, de asemenea, și leul depreciat”, adaugă Adrian Codirlașu, președinte, CFA România, pentru Aleph Business.
Este suficientă o majorare a TVA sau sunt necesare și alte măsuri structurale de ajustare?
„După alegeri, clar, asta așteaptă și agențiile de rating, care au și menționat, în ultimul raport al lui Moody’s, chiar menționează ce ar putea îmbunătăți ratingul pe termen scurt? Nimic. Ce ar putea înrăutăți ratingul pe termen scurt? Inacțiunea Guvernului. Deci se așteaptă la o acțiune a Guvernului. El va trebui să vină cu un pachet, poate, chiar dacă nu vor fi imediat mărite taxele, dar vor fi legile care să arate că taxele vor fi mărite de la 1 ianuarie, ca să devenim credibili față de agențiile de rating. Una e Comisia Europeană, care ne acceptă să avem deficitele astea. Altele sunt piețele financiare și agențiile de rating, care se uită strict la cifre și vor să vadă niște cifre sustenabile. Deci, da, va fi obligat Guvernul să vină cu măsuri după alegeri. Probabil că va fi TVA, cred că va fi și majorarea de impozit pe profit și cred că anul viitor va fi și majorarea de taxe pe proprietate”, adaugă el.