România riscă să piardă 13,7 mld. €. Ambrozie Țurcanu, consultant, Fonduri Europene: PNRR-ul nu are probleme doar cu pensiile speciale. PNRR-ul întârzie și din cauza că aparatul administrativ al Ministerului Fondurilor Europene este depășit de situație din punct de vedere al resurselor umane

• România riscă să piardă peste 13,7 mld. € din PNRR.
• Cererea trei e blocată din cauza pensiilor și numirilor politice.
• Bruxelles anunță că termenul de rezolvare e de maximum 6 luni.
• Doar din pensiile magistraților sunt blocate azi 231 mil. €.
• Mai sunt 446 de măsuri de îndeplinit pentru a primi banii din PNRR.
• A patra cerere de plată va fi trimisă în iulie, spune Marcel Boloș.
• Doar 13 spitale rămân cu finanțare din PNRR, spune Marcel Boloș.
• Alte 6 spitale vor fi construite cu un împrumut de la BEI.
• Niciun spital nu este abandonat, afirmă ministrul Boloș.

231 de milioane de euro sunt în pericol de a fi pierdute din PNRR, dacă România nu rezolvă problema pensiilor speciale, anunță Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, într-o audiere la Parlament.

Boloș spune că disputa vizează pensia magistraților, nu pe cea a militarilor, și că sunt analizate două variante de soluționare: Fie se aplică un impozit progresiv peste un anumit prag, fie se modifică procentul din venit și stagiul de cotizare la pensionare.

România are la dispoziție șase luni pentru a clarifica situația, altfel poate pierde bani esențiali din PNRR, unde riscul total de penalizare ajunge la 13,7 miliarde de euro. În paralel, Guvernul renegociază PNRR cu Bruxelles-ul și propune înlocuirea investițiilor întârziate cu proiecte mature pentru a salva fondurile disponibile. Următoarea cerere de plată urmează să fie trimisă Comisiei Europene în luna iulie.

Ce spune Ambrozie Țurcanu, consultant, Fonduri Europene, pentru Aleph Business?

Cât de realist este termenul de 6 luni impus de Comisia Europeană pentru soluționarea jalonului cu privire la pensiile speciale și numirile din companiile de stat?

„Românii sunt o națiune care știu foarte bine să se mobilizeze în cazuri de urgență și de criză. Se mobilizează și rezolvă. Avem noi capacitatea asta nativă de a ne descurca. O să ne descurcăm și de data asta. Dar chestiunea legată de PNRR nu e doar despre această reformă a pensiilor speciale. Este reforma care prinde la public și care dă o notă mult mai specială problemelor legate de PNRR.

PNRR-ul nu are probleme doar cu pensiile speciale. PNRR-ul întârzie și din cauza că aparatul administrativ al Ministerului Fondurilor Europene este depășit de situație din punct de vedere al resurselor umane. Nu-i vorba că dacă fac reforma pensiilor speciale, se salvează PNRR-ul. Nu, el este întârziat din multe puncte de vedere, pe multe alte programe. Și negocierile sunt un pic mai ample decât, pur și simplu, pensii speciale. Dar asta este ceea ce poate afectează sau îi doare pe mult mai mulți români”, spune el.

Cât de riscantă ți se pare strategia de înlocuire a proiectelor întârziate din PNRR cu proiecte „mature”? Există riscul să pierdem fonduri din lipsă de proiecte eligibile și gata de implementare la timp?

„Proiecte eligibile sunt, nu e asta vorba. Sunt proiecte eligibile. Problema este că aceste proiecte eligibile se mișcă foarte greu. Achizițiile din partea beneficiarilor se mișcă foarte greu. PNRR-ul, când guvernanții și-au dat seama de faptul că PNRR-ul este planificat din start, în galop și sunt riscuri mari ca fondurile să fie dezangajate, au îndemnat beneficiarii să-și facă achizițiile cu clauză suspensivă. Ce înseamnă asta? Să semneze contractele cu furnizorii, chiar dacă nu au semnat contractele de finanțare cu statul, fiindcă statul a întârziat să semneze aceste contracte de finanțare. Și foarte mulți beneficiari s-au temut să facă lucrul ăsta, să demareze achiziții, să cheltuie sume enorme de bani ca să facă achiziții publice pentru lucrări sau servicii, în aceste contracte să menționeze că, dacă, cumva, ministerele nu semnează contracte de finanțare, toată munca este nulă și nimeni nu trebuie să plătească nimănui nimic. Asta a frânat foarte mult.

Deci, procesele de achiziții și de implementare a proiectelor s-au întârziat foarte mult, anume din cauza întârzierilor în evaluarea proiectelor și în semnarea contractelor de finanțare. Iar anul 2024 a fost un an nasol, foarte greu din punctul acesta de vedere. Am avut un buget public deficitar. Acest buget public deficitar a dus la aceste întârzieri legate și de întârzierele angajaților ministerelor responsabile de această implementare a proiectelor. Practic ele au venit mână la mână. Oamenii care își fac munca în ministere nu spun că își fac treaba bine, și-o fac și discutăm cu ei zilnic, doar că sunt depășiți.

Resursa umană este mult prea puțină pentru nivelul de birocrație pe care îl implică acest PNRR. Ei fac eforturi, mai ales acum, în Ministerul Sănătății. Se lucrează titanic, mai ales pe partea baricadei. Noi, consultanții, da, ne facem treaba, ne plângem de regulă pe guvernanți, dar și în partea cealaltă se lucrează foarte mult. Deschid posturi noi la muncă, nu vine nimeni, n-au oameni competenți. De ce? Că birocrația legată de acest proiect este foarte mare. Nu au reușit să simplifice birocrația, din păcate n-au cum să scurteze din termene”, adaugă el.

Legat de cele 13 spitale păstrate în PNRR și cele 6 propuse spre finanțare prin împrumut BEI sau Programul de Sănătate, care sunt riscurile reale să nu fie finalizate la timp și ce ar însemna asta pentru România, inclusiv financiar și instituțional?

„Sigur că îți e clar că e o pierdere extraordinară. Riscurile sunt foarte mari, chiar și dacă fac aceste lucruri. Acum lucrurile să nu se întâmple. Sunt proiecte de prin 2014 care se implementează și încă nu au luat sfârșit. Sunt foarte multe aspecte ce țin de construcția spitalelor. Noi criterii minime care trebuie îndeplinite pentru construcțiile noi prin fonduri europene, sunt tot felul de criterii verzi care trebuie îndeplinite. Nu-i pur și simplu construirea unui garaj. Lumea nu-și poate construi casa în șase luni. Nu vorbim de să construiești un spital.

Dar înlocuirea cu proiecte mature, dar proiecte mature ce înseamnă? Proiecte mature în lumea asta înseamnă, proiecte care deja și-au semnat contractele de prestări, servicii și de furnizare și de lucrări cu aceste clauze expansive. Și dacă iau banii de la corupții, în finanțare prin PNRR, lucrurile ar trebui să fie deja organizate și să meargă într-un grafic de timp, doar cu riscurile aferente întârzierilor în lucrări care sunt un pic mai realist de manager-uit sau de administrat decât riscurile ce țin de legislație, precum pensiile speciale”, conchide el.