România a rămas o destinaţie preferată pentru investitori, în Europa de Est, după doi ani de pandemie şi având în vedere situaţia din Ucraina, arată un studiu EY.
Advertisment
România s-a clasat pe locul al 16-lea (4%) din 32 de ţări în clasamentul ţărilor cele mai atractive pentru investiţii în 2022, depăşind ţări precum Ungaria (2%) şi Republica Cehă (2%) şi se află aproape de Polonia, al cărei procentaj este de 6%.
În 2022, 56% dintre companiile străine intenţionează să înfiinţeze sau să îşi extindă operaţiunile din România, ceea ce plasează această ţară pe locul al patrulea, la egalitate cu Franţa şi în urma Portugaliei (62%), Lituaniei (60%) şi Regatului Unit (58%). Totodată, România se situează deasupra mediei europene, care este de 53%.
Cu toate acestea, România ar trebui să îşi concentreze atenţia asupra perspectivelor pe termen lung, în următorii trei ani, având în vedere prognozele, care arată că atractivitatea va scădea de la 41% în 2021 la 34% în 2022.
Totuşi, actuala situaţie ar putea da naştere unui paradox, deoarece România are multe oportunităţi în viitor. Una dintre ele este relocarea companiilor din Ucraina. România este într-o poziţie privilegiată la nivel european în ceea ce priveşte planurile liderilor executivi de a îşi reloca serviciile de asistenţă pentru întreprinderi şi funcţiile de lanţuri de aprovizionare în Europa (operaţiuni de „reshoring” şi „nearshoring”) pentru a reduce la minimum impactul viitoarelor perturbări.
„Cu o criză aflată pe final – pandemia şi o alta în plină desfăşurare – războiul din Ucraina, economia noastră este din nou pusă la încercare, însă ne aflăm şi în faţa unei oportunităţi: sprijinirea cât mai multor companii provenind din zonele afectate care ar putea căuta să îşi mute activitatea peste graniţe şi să aleagă ţara noastră ca posibilă destinaţie. Totodată, pachetele de asistenţă europene destinate statelor membre vor ajuta România să îşi asigure necesarul pentru crearea unui mediu stabil, care ar trebui să atragă şi mai mulţi investitori străini”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.
La nivel european, Bucureştiul se poziţionează pe locul al 25-lea din 44 de oraşe, depăşind capitale precum Budapesta, Vilnius, Riga, dar şi importante oraşe europene, precum Munchen, Porto, Rotterdam, Geneva, Valencia.
În 2021, Bucureşti a fost în mod clar cel mai vizat oraş din România pentru ISD, conducând clasamentul cu 38,9%, în timp ce regiunea vestică a însumat 19,5% din investiţiile străine directe, singurii reprezentanţi fiind judeţele Arad şi Timiş.
Cu toate acestea, decalajul dintre regiunea de Vest şi Bucureşti poate fi aproape egal din punctul de vedere al planurilor investitorilor pentru acest an. Aproape un sfert din viitoarele investiţii în România (24%) va fi atras de regiunea Vest, principalul judeţ din această zonă fiind Sălaj, cu 9% din investiţii, urmat de Arad, Timiş şi Bihor, toate cu câte 5%.
Muntenia se situează pe locul al treilea, Argeş şi Prahova fiind singurele reprezentante, fiecare cu câte 3,5% din investiţiile totale. Pe de altă parte, zona nord-estică a României este reprezentată de judeţul Neamţ (1,8%) şi judeţul Suceava (1,8%).
În partea de sud a României, singurul judeţ care va atrage investiţii, potrivit respondenţilor, este Teleorman, cu 1,8% din total.
Diferit de anul trecut este faptul că judeţe precum Sibiu, Braşov sau Ilfov nu reprezintă destinaţii pentru investiţii în opinia investitorilor.
Pandemia a afectat operaţiunile de lanţuri de aprovizionare şi logistică la nivelul întregului continent european, determinând companiile să dorească relocarea activităţilor mai aproape de pieţele de origine şi de clienţii locali. Comparativ cu 2020, când au fost înregistrate 595 de proiecte, în 2021 s-au înregistrat 655 de proiecte în domeniul logisticii. În 2021, numărul de proiecte industriale a depăşit nivelul de dinainte de criză, reflectând un efect de revenire şi o reorganizare globală a lanţurilor de aprovizionare.
Conform predicţiilor din ediţia 2021, România devine un centru al operaţiunilor de logistică şi producţie tot mai mare în Europa de Est, datorită competitivităţii sale în materie de costuri şi a ofertei de forţă de muncă, evenimentele din Ucraina acţionând ca un catalizator în acest sens. În prezent, România este cea mai dorită destinaţie pentru investiţii în 2022 în ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare şi logistică.
Diferenţa majoră faţă de anul trecut rezidă în creşterea popularităţii serviciilor de asistenţă pentru întreprinderi, care au depăşit producţia. Cea mai mare creştere a fost înregistrată de proiectele de cercetare-dezvoltare, de pe locul al şaptelea în 2021, pe locul al patrulea în 2022.
În 2021, investitorii considerau că principalele trei priorităţi cărora România trebuie să le acorde atenţie sunt: sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, încurajarea politicilor şi atitudinilor de protecţie a mediului şi creşterea calităţii şi a valorii adăugate a produselor.
În 2022, principalele două priorităţi au rămas aceleaşi, subliniind un mesaj puternic către sectoarele public şi privat din România şi anume că IMM-urile şi mediul trebuie să rămână temele cele mai importante. Totuşi, în 2022, a treia poziţie este ocupată de inovaţie şi sectorul tehnologiilor avansate. Această temă a urcat opt poziţii comparativ cu anul trecut.
La nivel european, studiul a relevat că percepţia şi perspectivele liderilor executivi ai IMM-urilor sunt mai puţin optimiste decât cele ale conducătorilor de companii multinaţionale. Numai 26% dintre companiile mici au declarat că planurile lor de investiţii s-au extins datorită pandemiei, comparativ cu 64% dintre companiile mari.
Cu toate acestea, numai 44% dintre IMM-uri intenţionează să investească în Europa în anul următor sau în următorii trei ani, iar 58% consideră că atractivitatea Europei va creşte în acelaşi interval. Totodată, 83% dintre companiile mari plănuiesc să investească în Europa.
Pentru IMM-uri este important să beneficieze de sprijinul autorităţilor. De exemplu, toate companiile mari au declarat că Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă a fost un factor decisiv în decizia lor de a îşi menţine sau extinde activităţile în Europa, comparativ cu 54% dintre companiile mici.
Încurajarea politicilor şi atitudinilor de protecţie a mediului a fost selectată pentru al doilea an consecutiv drept al doilea cel mai important aspect asupra căruia România ar trebui să îşi canalizeze eforturile în viitor pentru a rămâne competitivă în rândul economiilor globale. Totuşi, atunci când au fost întrebaţi cum poate România să rămână atractivă din punctul de vedere al sustenabilităţii, aproximativ 59% dintre liderii executivi au declarat că este nevoie de reglementări pentru a susţine practici comerciale durabile (de exemplu, obligaţii de reciclare, reglementarea protecţiei biodiversităţii, standarde pentru clădiri ecologice). 45% dintre aceştia au fost de părere că România trebuie să îşi îmbunătăţească potenţialul de decarbonare a lanţurilor de aprovizionare (de exemplu, prin reducerea transporturilor, prin acces la materiale durabile).
Aproape acelaşi procentaj de respondenţi (43%) au declarat că este important să se majoreze numărul de surse regenerabile în producţia de electricitate, iar 42% au menţionat că România ar trebui să asigure existenţa abilităţilor şi competenţelor necesare pentru a facilita proiectele de sustenabilitate.