România este un business bun. Radu Magdin, CEO, Smartlink Communications: Trebuie să ai grijă nu existe un fel de disonanță între ceea ce spui acasă și ceea ce spui afară pentru că și asta contribuie la lipsa de încredere în România

• Magdin, Smartlink: Lumea nu mai are răbdare cu fosta clasă politică.
• Magdin,Smartlink: Nu avem grijă de imaginea noastră economică.
• Smartlink: Investitorii spun că ne împrumutăm mai scump decât ar trebui.
• Magdin, Smartlink: România se comportă ca o ţară în afara UE.
• Magdin, Smartlink: Trăim într-o semi-mediocritate constructivă.
• Magdin, Smartlink: Termenul „stabilitate e uzat, realitatea e instabilă.
• Magdin, Smartlink: Pieţele vor judeca emoţional lucrurile.
• Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
• T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
• T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei față de T1/2024.
• T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
• T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
• România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
• Cabat, economist: Creșterea TVA este iminentă.
• Dumitru, Raiffeisen: Nu mai avem luxul de a amâna măsurile dure.
• Dumitru, Raiffeisen: Junk este aproape o certitudine.
• BNR: Dezechilibrul bugetar e cea mai gravă amenințare.

România este, pe hârtie, o țară de succes: economia crește, investițiile străine directe trec de 11 miliarde de euro anul trecut, iar rata șomajului e printre cele mai mici din UE.

„Suntem copleșiți de crize și nu mai avem răbdare, nici cu foștii, nici cu prezentul. România riscă să se prăbușească sub percepția de eșec, deși are indicatori economici buni”, avertizează Radu Magdin, consultant de strategie și CEO al Smartlink Communications.

Într-un moment în care imaginea țării cântărește aproape cât realitatea economică, investitorii încep să se îndoiască: România, spun unii, se comportă mai degrabă ca o țară în curs de dezvoltare din afara UE, decât ca o piață europeană stabilă.

Ce spune Radu Magdin, CEO, Smartlink Communications?

Cum poate România să-și îmbunătățească percepția în rândul investitorilor internaționali?

„Sunt mai multe aspecte la acest capitol. În primul rând, noi de ani de zile nu avem o imagine de țară. Am avut anumite preocupări legate de brandul de țară și de imaginea de țară înainte să intrăm în Uniunea Europa. Respectiv 1-2 ani după ce am aderat la Uniunea Europeană și după aceea ne-am relaxat. Fie că am avut de gestionat marea crize economică, care a început în 2008 și care pe noi ne-a lovit în 2010-2011, fie că ulterior, pur și simplu, am fost ocupați cu alte subiecte.

Deci, în primul rând, avem nevoie să gândim în termen de imagine de țară din nou. Separat de acest lucru, dacă este să o luăm pe felii, avem nevoie de o clasă politică care să fie conștientă de faptul că ceea ce spune acasă va fi reflectat dacă e un mesaj important și afară. Nu poți spune una la Rădăuți, la Cluj, la Suceava și să crezi că poți să spui alta la Londra sau la Washington pentru că poate să te citeze Reuters sau Bloomberg sau alt canal mare pentru orice mesaj din România.

Deci trebuie să ai grijă nu existe un fel de disonanță între ceea ce spui acasă și ceea ce spui afară pentru că și asta contribuie la lipsa de încredere în România. Separat de acest lucru, atât din respect pentru cetățenii noștri, cât și din respect pentru imaginea noastră și pentru influența noastră, pentru investițiile, pentru investitorii care se uită la România. Deci trei, imagine, influență, investiții, da?

Trebuie să avem mare grijă ca în contextul în care noi spunem ceva în martie să fie valabil și în septembrie. În ultimii doi ani, deși principalul cuvânt folosit de către autorități a fost și de către coaliție a fost acela de stabilitate, adevărat că ei spuneau ceva legat de taxe în martie-aprilie și se făceau altceva în septembrie sau la final de an, gen ordonanțe trenuleț.

Cred că trebuie să ne maturizăm. Iar noul președinte sau noul premier sau ambii, ca și tandem, dacă reușesc să se înțeleagă, au datorie totodată dincolo de zona de imagine la o proactivitate mult mai mare raportat la sectorul privat. Și sectorul privat trebuie să se, cum să spunem, să se bage în înseamnă mai mult, mai organizat.

Cert este că unul dintre lucrurile care nu s-au făcut în ultimul deceniu și este important să se reia, s-a făcut acest lucru din câte țin eu minte, Năstase și poate și Tericianu, ca prim miniștrii și președinții să meargă, cum merge și Macron, cum merge și Trump, cum merg și alții, alături de delegații de business la forum-uri de business.

Atunci când România vine, de exemplu, un prim ministru străin câteodată vine și de multe ori vine, dacă e dintr-o țară organizată și cu oameni de business, numai ai noștrii se duc și discută doar agenda politică, timp ce ei, la rândul lor, sunt lopați de către business politic străin în țările în care merg.

Deci, din această perspectivă, este foarte mult de lucru și cred eu că se poate face mult mai multe pe viitor”, spune el.

În această criza, unde pot găsi antreprenorii oportunitatea și cum pot naviga prin această perioadă de incertitudine?

„În primul rând, și antreprenorii români trebuie să iasă într-o anumită doză de comoditate pe care a dat-o creșterea în formă continuată a pieței românești. Piața românească nu o să mai crească mult. Noi ajungem la limitele unui ciclu economic în care am fost un fel de mini-Indie, mai ieftină decât restul țărilor europene și o poartă de acces în Europa, un manufacturing hub, atât pentru companii din vestul Europei cât și pentru companii din afară care vor să intre, să pună un picior în Europa.

Dar, din această perspectivă, pe bună dreptate, oamenii vor salarii mai mari. Deci ne pierdem avantajul competitiv bazat pe salarii mai mici. Pe bună dreptate, noi progresăm pe economie. Am fost o țară care mult timp a ținut taxele mici și acum le mărim. Și vom vedea o creștere a taxelor începând cu luna iunie. Întrebarea este doar care. Deci se duce și al doilea avantaj.

Al treilea avantaj ține de consum. Încet, încet, sub auspiciul negativității pe care o vedem legat de viitorul României ca știri și a faptului că nu pare că avem încredere în noi și nu venim și cu mesaje pozitive de creștere, se va defecta un pic consumul. Și nu în ultimul rând, următorii 3-4 ani ne vom despărți și vom face cu mâna la fondurile europene.

Astăzi este ziua Europei și trebuie să fim recunoscători Europei că am încasat de fapt peste 80 de miliarde de euro de pe urma apartenenței noastre la Uniunea Europeană și asta este un lucru foarte, foarte bun. Dar România trebuie să se reinventeze în Uniunea Europeană, în NATO, în regiune și în plan global și noi ca antreprenori trebuie să ne deschidem mai mult la minte, să fim mai curajoși pentru că nu mai putem conta doar pe creșterea naturală a pieței românești”, explică el.

⁠Ce măsuri concrete ar trebui să ia autoritățile pentru a asigura o creștere economică sustenabilă și pentru a evita capcana percepției negative?

„Pe de-o parte, autoritățile ar trebui să fie mult mai precaute atunci când includ tot felul de idei „crețe” în platformele lor politice și ar trebui să le testeze. Să existe anumite studii de impact, să le testeze cu mediul de business, să existe un dialog real, și dacă mediul de business vine și spune „măi, ai grijă, chestia asta chiar ne poate face rău”, indiferent că interlocutorul este Concordia – un patronat mare, cum e MEDEF în Franța, Confindustria în Italia, BDI în Germania – sau alt format asociativ, dacă sectorul privat îți spune că măsurile respective produc efecte negative, autoritățile ar trebui să se gândească foarte serios dacă mai merită implementate acele lucruri sau dacă nu ar fi mai bine să găsim o soluție.

Ar trebui să existe un dialog rapid în luna iunie între zona politică și cea de business, pentru ca, pe de-o parte, să se poată prelua prin copy-paste o parte din măsurile propuse de mediul de afaceri, care sunt importante. Pentru că, indiferent de creșterea taxelor, putem să ne extindem atât acasă, cât și în străinătate. Altfel, suntem confruntați cu o furtună perfectă: statul face rău mediului economic, mediul economic își restrânge activitatea, apar concedieri, statul trebuie să plătească șomaj, scad contribuțiile, și din nou apare nevoia de a crește taxele.

Riscăm să intrăm într-un ciclu de negativitate dacă nu ne deșteptăm. Avem nevoie să ne trezim rapid, să ne spălăm cu apă rece pe față și să gândim pentru toamna aceasta un summit cu temă investițională în România. Totodată, trebuie să începem să creăm mecanisme bazate pe talentul nostru în comerț exterior. Deși rețeaua este mică, avem mai mulți atașați economici foarte buni, iar România trebuie să gândească o internaționalizare mai profundă, o ieșire mai puternică la export.

Așa creezi mai mulți bani și mai multă plusvaloare: ieși la export și, pe de altă parte, redevii atractiv pentru investitorii străini”, spune el.