România e la un pas de junk. Cristian Hostiuc, director editorial ZF: Nu stăm foarte bine la activitate economică din industrie

• Fitch: Fără măsuri suplimentare, există riscuri pentru deficit.
• Fitch vede o creștere a PIB în România de 1,4% în 2025.
• Fitch vede o creștere a PIB în România de 2,2% în 2026.
• Deficitul bugetar ajunge la 30,24 mld. lei după primele 2 luni din 2025.

Prelungirea ciclului electoral întârzie implementarea reformelor fiscale până cel puțin în semestrul doi din 2025, ceea ce ar putea afecta prognoza de deficit pentru 2025, avertizează Fitch.
Fără măsuri suplimentare, există riscuri privind estimarea legată de deficit, previzionat la 7,5% din PIB în 2025, arată analiza agenției de evaluare financiară Fitch Ratings.

Deficitul bugetar din ianuarie și februarie ajunge la 30 mld. lei, adică 1,6% din PIB.
Scenariul de bază al Fitch estimează o redresare modestă, cu o creștere a economiei de 1,4% în 2025 și de 2,2% în 2026, ceea ce ajută la reducerea deficitului până la un nivel încă ridicat, de 6,8% din PIB, în 2026, scrie Fitch.
Aceste evoluții nu vor preveni majorarea ponderii datoriei ca procent din PIB la 62% în 2026 (de la un nivel de 49% în 2023), peste nivelul mediu de 56% prevăzut în cazul țărilor din aceeași categorie de rating (‘BBB’) și la aproximativ 70% din PIB până în 2028, conform proiecțiilor de bază ale agenției.

Ce spune Cristian Hostiuc, director editorial ZF, pentru Aleph Business:

Fără măsuri suplimentare, există riscuri privind estimarea legată de deficit, previzionat la 7,5% din PIB în 2025, în special ținând cont de deficitele lunare mari de la începutul lui 2025, arată raportul Fitch. Care sunt concluziile după acest avertisment din partea Fitch?

“În primul rând, Guvernul Ciolacu 2 trebuie să țină și mai bine cheltuielile în frâu și mai mult decât atât să reducă cheltuielile. Dacă ne uităm la execuția bugetară din primele două luni ale anului, vedem o îmbunătățire pe partea veniturilor din salarii, din CAS și CASS, dar vedem o scădere la nivel de TVA, ceea ce înseamnă că, consumul începe să încetinească, sau a încetinit, cel puțin în primele două luni din acest an, și ne trebuie alte incursiuni economice.

Și de asemenea, nu stăm foarte bine la activitate economică din industrie. Noi sperăm, sau sperăm cu toții, toată Europa până la urmă speră, că vom avea o relansare a activității industriale din Europa, dacă acest plan de reînarmare a Europei și planul de relansare economică a Germaniei începe să funcționeze.”

Ce este de făcut ca investitorii să nu-și piardă încrederea în România, ce măsuri trebuie luate urgent?

“În primul rând, nu știu dacă trebuie luate măsuri. Trebuie să vedem cine va ieși președintele României, direct sau indirect. Alegerea unui candidat care nu este în tabăra pro-europeană, și aici mă refer actuala coaliție, îl sprijină pe Crin Antonescu, deci alegerea altcuiva sau a unui candidat din partea suveranistă, naționalistă, populistă, va duce la pierderea echilibrului politic și implicit vom intra într-o zonă de instabilitate politică pentru care nu avem un răspuns cum vom continua în următoarele luni.

Adică depinde foarte, foarte mult de cine va fi ales președintele României și dacă acel președinte poate să ofere garanția unei stabilități politice și garanția unei stabilități guvernamentale. Dacă guvernul care intră la Palatul Victoria nu ține cheltuielile în frâu, nu reduce cheltuielile, acest deficit bugetar și așa foarte mare de 7% va sări în aer.”

Cum poate fi realizabil targetul de 7 procente la final de an? Vin măriri de taxe după alegeri și pot ele fi suficiente pentru un deficit de 7,5%, așa cum prognozează Fitch pentru finalul anului?

“Vom vedea după alegeri cât de sustenabilă este situația finanțelor publice. Este foarte simplu. Și atunci Guvernul, care va fi la Palatul Victoria, va trebui să ia niște măsuri. Oricum România și-a asumat față de Comisia Europeană să implementeze un program fiscal de ajutare bugetară. Vom vedea în funcție de cine este președinte.”