- EY: România are 13,1% din PIB în economia subterană în 2023.
- Este cea mai mare pondere din UE.
- Europa de Vest are economie subterană sub 10% din PIB.
- EY: 46 mld. euro sunt pierdute anual din taxe necolectate.
- Principalele cauze sunt evaziunea fiscală, plățile cash, birocrația.
- EY: Facturarea electronică și digitalizarea sunt sențiale pentru combatere.
Dimensiunea economiei subterane din România în 2023 este de 13,1% din PIB, adică aproape 46 de miliarde de euro, conform raportului EY. Suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.
Advertisment
Evaziunea fiscală, plățile cash și birocrația mențin o economie paralelă care afectează direct bugetul de stat, investițiile și încrederea în instituții. În timp ce Europa de Vest coboară sub pragul de 10%, România rămâne la coada clasamentului.
Dar lucrurile se schimbă în ultimii 20 de ani. Economia subterană scade cu 13 puncte procentuale din PIB. Este un semnal de progres sau doar un efect al noilor reglementări? Și, mai ales, ce soluții există pentru a aduce acești bani în economia oficială?
Titlurile zilei
Ce spune Alex Milcev, Partener EY România și Lider departament Taxe, pentru Aleph Business?
Cum poate ANAF să combată mai eficient fenomenul economiei subterane?
„Metodele sunt știute și chiar studiul oferă câteva recomandări tuturor țărilor și, evident, și României. Și, oarecum, surprinzător, prima recomandare nu este neapărat combaterea în forța evoluției fiscale. Este și ea, desigur, pe listă. Dar recomandările încep cu o recomandare, poate mai puțin obișnuită, dar care are mult sens pe termen lung. Și anume, creșterea încrederii contribuabilului în administrația publică și în sistemul fiscal în general. Că este echilibrat, predictibil și așa mai departe. Sintagma pe care tot o folosim în ultimii ani. Este recomandarea numărul 1, pentru că de la această încredere pornește totul.
Recomandarea numărul 2 este să permită și să ușureze afacerilor această formalizare a business-urilor. Pentru că știm, desigur, și burocrația stă în fața progresului cum ar veni. Și câteodată este mai ușor să faci evaziune decât să faci față diverselor provocări administrative, de înregistrare, plată și așa mai departe. Și asta este un factor. Desigur, combaterea evaziunii fiscale, despre care discutăm de cel puțin 35 de ani, de după Revoluție, cât timp există taxele, o să existe și evaziune, și o să existe și ANAF și orice altă instituție care combate acest fenomen, cu mai mult sau mai puțin succes”, spune el.
„Foarte importantă este și cooperarea internațională, schimb de informații, pentru că suntem într-o lume globală, localizată, indiferent de ultimele tendințe, să spunem, în acest domeniu. Și informațiile fiscale care privesc o țară se află nu doar în respectiva țară, se află și în țările partenere. În cazul nostru, partenerul foarte important este Uniunea Europeană, care deține foarte multe informații despre contribuabili români, desigur, și despre contribuabilii străini care operează în România. Și desigur, aceste informații trebuie valorificate mult mai bine decât sunt valorificate acum.
Deci, sunt multe măsuri. Cred că cei de la Ministerul de Finanțe și ANAF îi cunosc, dar aș repeta această chestie de creșterea încrederii cu contribuabilul. Asta este cheia. Dacă contribuabilul plătește voluntar și are încredere în sistemul fiscal de corectitudine a lui, atunci și partea de combaterea evaziunii fiscale și partea de enforcement, ca să zicem așa, e mai puțin nevoie de așa ceva”, adaugă el.
Care sunt motivele principale pentru care multe afaceri aleg să opereze în economia subterană și ce soluții pot fi implementate pentru a le atrage către economia oficială?
„Vorbim de evoluție fiscală clasică. Evident, cei care nu plătesc taxe au un avantaj comercial. Și dacă statul nu asigură un cadru prin care respectivii, să spunem, infractori sau contraveniențe nu sunt prinși și nu sunt pedepsiți, evident că tentația este mare să obții acest avantaj comercial, să nu plătești TVA sau să-l colectezi, sau în mod fraudulos să primești rembursări și așa mai departe, tot felul de exemple pe care le știm din viața de zi cu zi. Deci această tentație nu o să dispară și atunci instituțiile statului și sistemul de sancționare și detectare acestor fraude este foarte important să fie pus la punct, pentru că atunci o să diminueze. Dar atracția, evident că nu o să dispară atât timp cât există taxele, o să existe și evaziunea.
Elementul 2, mai nevinovat să spunem așa, e câteodată chestia de neștiință, de necunoaștere a legislației, de acolo sunt contrare și în multe cazuri și în instanță, nu întotdeauna din rea voință, contribuabilii nu plătesc cât trebuie, dar din necunoașterea legislației, aici rolul ANAF de educare a contribuabilor este foarte important. Deci chiar este oficial în legislație pus acest obiectiv pentru educația contribuabilor, însă nu vedem acest lucru să se întâmple și în practică, cel puțin în mod vizibil. Deseori, cred că mulți contribuabili și specialiști în fiscalitate ar zice că inspectorii ANAF au nevoie de un nivel mai ridicat de profesionalizare și de educație profesională în domeniul fiscal, dar asta cu siguranță printre măsurile care pot fi luate și luate, într-o anumită măsură”, continuă el.
Care ar fi impactul pe termen lung al combaterii economiei subterane asupra dezvoltării economice a României?
„Aici este o situație destul de evident. Dacă calculăm câte miliarde de euro se scurg în economia aceasta grii subterană, adică acești bani nu ajung la bugetul de stat, în situații în care ar ajunge acești bani la bugetul de stat, am vorbi și de deficit fiscal mai mic și poate am ajunge chiar și la un buget echilibrat, ca să mai zicem și în surplus, că avem totuși exemple în lumea aceasta când bugetul este închis și pe plus, nu doar pe minus. Deci, cu siguranță este un element foarte important și acest aspect de economie subterană și evaziune fiscală nu odată a fost chiar și pe agenda CSAT-ului. Deci, e atât de important”, conchide el.