România are în 2025 un PIB de 350 de miliarde de euro, de aproape șase ori mai mare decât acum 20 de ani. Cristian Hostiuc, director-editorial la Ziarul Financiar: Leii, în orice moment, pot fi dați sau vânduți de către Banca Națională a României

• PIB-ul României ajunge la 350 mld. €, față de 60 mld. € în 2004.
• Economia României pierde 2% din creșterea economică în 2023-2025.
• PIB-ul pierde din cauza incertitudinii politice și fiscale.
• Deficitul bugetar a fost peste 9% în 2023, prin metodologie ESA.
• Ținta pentru deficit în 2025 e de 7%.
• 70% din datoria publică a României este în lei, nu în valută.
• 30% din necesarul de finanțare bugetară pentru 2025 este acoperit.
• România are în continuare acces la piețele externe de finanțare.
• Fini, ZF: Avem o situație financiară mai bună decât în criza din 2008.
• 50% dintre tranzacțiile imobiliare sunt realizate cash, fără credite.
• Fini, ZF: Fără reforme, businessul riscă să intre în recesiune.
• Fini, ZF: Economia țării e mai solidă decât acum 15 ani.
• Românii au mai puține credite și mai multe economii.

România are în 2025 un PIB de 350 de miliarde de euro, de aproape șase ori mai mare decât acum 20 de ani.
Deficitul bugetar, de peste 9% anul trecut, trebuie redus la 7% în acest an, însă incertitudinea politică și fiscală afectează deja ritmul economiei.
Datele arată că, din 2023 și până în prezent, economia pierde aproximativ 2 puncte procentuale din creștere, în principal din cauza blocajelor politice și a amenințărilor fiscale.
Companiile, fie locale, fie multinaționale, încetinesx investițiile și angajările, și așteaptă stabilitate și măsuri clare.
Care sunt riscurile reale pentru economie și ce decizii așteaptămediul de business de la clasa politică?

De ce percepția în business e de teamă, frânare și așteptare? Unde se rupe firul în încredere?

„Pentru că nu știm încotro ne conduce din punct de vedere voit, adică candidații care sunt acum pe masă, care ni se pun în farfurie, rezultatul alegerilor, care este extrem, extrem de incert, plus această amenințare fiscală, îi determină pe investitori, pe întreaga companie, să fie extrem, extrem de precaute. Nimeni nu riscă acum să ia decizii pe care să le regrete ulterior pentru șase luni de zile, așa că lumea preferă să stea și să aștepte, iar acest lucru este foarte prost pentru business.”, spune Cristian Hostiuc, director-editorial la Ziarul Financiar.

Dacă economia merge bine, ce îi poate da lovitura fatală? Creșterea taxelor, instabilitatea politică sau lipsa reformelor? Care e cel mai mare risc?

„Oricare dintre acestea vinderează lucrurile astea. Și, paradoxal, nu ar fi neapărat creșterea taxelor, de obicei creșterea taxelor are un efect pe termen scurt. Cel mai important lucru ține de instabilitatea politică, încotro ne ducem, dacă avem sau nu avem un guvern stabil, dacă conduce cineva România din punct de vedere politic și încotro ne ducem, iar după aia este cine trebuie să ia deciziile sau reformele care trebuie făcute. Iar acestea sunt principalele probleme cu care ne confruntăm.”, adaugă Fini.

Comparăm des situația de acum cu 2008-2009. Care sunt cele mai mari diferențe structurale și cât de pregătită e România să evite o criză majoră acum?

„În primul rând este o diferență imensă, cu un accent pozitiv, între ce s-a întâmplat în 2008-2009 și ceea ce este acum. În al doilea rând, noi nu mai avem expunerea pe valută pe care am avut-o atunci. Atunci România era în proporție de 70%, depindea de euro sau de francul elvețian. Acum, 70% din finanțarea din economie este în lei. Iar leii, în orice moment, pot fi dați sau vânduți de către Banca Națională a României. Deci, din acest punct de vedere am scăpat de riscul valutar. Unde avem o foarte mare problemă este legat de deficitul bugetar, care, în primul rând, este foarte mare, care nu mai poate fi dus de economie și trebuie finanțat.”, încheie Cristian Hostiuc.