În România există un spaţiu amplu pentru ca importanţa băncilor şi a IFN-urilor în creditarea firmelor să crească, iar în strânsă legătură cu această evoluţie dezirabilă este nevoia accentuată de capitalizare a economiei României cu 32 mld. euro, susţine Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.

„Pe fondul unei solidităţi finan­ciare bune a băncilor din România unele vulnerabilităţi structurale s-au menţinut totuşi, nivelul intermedierii financiare rămânând cel mai mic din UE şi a continuat să scadă în ultimul deceniu. Dacă s-ar capitaliza eco­nomia României cu 32 mld. euro, tot mai multe firme ar deveni bancabile. Acum doar 12% dintre firme sunt bancabile. Firmele străine se finan­ţează de afară. Iar firmele româneşti se (auto)împrumută din banii de acasă, se finanţează din împru­mu­turi“, a declarat Georgescu.

Ponderea creditelor în PIB a oscilat în jurul a 27%, România fiind la coada clasamentului UE.

Titlurile zilei

CARE-I IMPACTUL ECONOMIC?
COPIII SEPHORA FAC DEZASTRU

În contextul războiului de la graniţă, sistemul bancar românesc, deşi este mai bine protejat faţă de alte sisteme bancare din UE datorită lipsei expunerii directe asupra contrapartidelor din Rusia şi Ucraina, va avea de gestionat provocări care se manifestă pe canalele efectelor de runda a doua.

La rândul lui Eugen Rădulescu, director Direcţia de stabilitate financiară BNR, a avertizat că deficitele gemene vor apăsa din ce în ce mai greu pe costul îndatorării. El a amintit şi că expunerea băncilor faţă de stat a urcat la 25%.

„Avem problema deficitelor gemene. Suntem ţara cu cel mai mare deficit bugetar din PIB din toată Uniunea Europeană. De asemenea, avem cel mai mare deficit de cont curent şi suntem singurii care am depăşit 5%, ceea ce este deosebit de primejdios pe termen lung. Dacă nu vom avea o corectare ordonată a celor două deficite, avem un risc semnificativ ca aceasta să fie realizată de creditori şi dictată de creditori, ceea ce nu e niciodată bine. Să ne uităm la ce s-a întâmplat în Grecia şi să ştiţi că va fi mai rău la noi dacă ajungem la mâna creditorilor. Spre deosebire de Grecia, care era într-atât de îndatorată încât creditorii au plătit şi ei pentru ca să se îndrepte puţin situaţia, noi vom plăti numai noiî, a atenţionat Rădulescu.