Reacția cursului valutar e normală. Csaba Balint, membru al Consiliului de administraţie al BNR: În acest context destul de incert, încercăm să găsim un echilibru, un optim între creșterea dobânzilor și nivelul cursului valutar

• Expunerea românilor pe creditele în valută e la doar 8,5%.
• În segmentul corporate, 52% sunt credite în lei (120,3 mld. lei).
• În tot sistemul bancar, doar 30% sunt credite în valută.
• Creşterea cursului afectează o mică parte din debitorii retail.
• Majoritatea debitorilor retail au finanţări în lei.
• În ultimii 5 ani, cursul valutar crește cu doar 4%.
• În 2023 şi 2024, cursul se blochează la 4,97 lei/euro.
• O creştere a cursului peste 5 lei/euro nu înseamnă mai nimic.
• Dacă ajunge la 5,02 sau 5,05 lei/euro, creşterea este de numai 1%-1,6%.
• T1/2025: Rezervele valutare ajung la 62 mld. euro.

BNR are suficientă rezervă valutară pentru a controla situaţia cursului, mai ales că în aprilie, Ministerul Finanţelor a ieşit pe piaţa internaţională printr-o emisiune de obligaţiuni în euro şi dolari. BNR are o linie deschisă cu Banca Centrală Europeană, prin care poate accesa în orice moment 4 miliarde de euro.

Ce spune Csaba Balint, membru al Consiliului de administraţie al BNR, pentru Aleph Business?

Ce urmează pentru cursul valutar pe termen scurt și mediu?

„Mă gândeam să vă povestesc despre trei subiecte, trei puncte principale. În primul rând, aș repeta sau aș zice, aș confirma mesajele care au fost deja transmise din partea băncii. După care aș dori să vă prezint o imagine, un cadru mai general. Și cred că este important să discutăm și în legătură de magnitudinea, variația de circa 2 % pe care am văzut-o.

Deci, primul punct, cum a fost deja transmis prin mesajele noastre, într-adevăr există o presiune, există tensiune pe piață. Și aici este important să subliniem rolul mișcărilor de capital. În ultima perioadă am observat o reducere semnificativă în anumite momente spre zero. Intrările de capital au scăzut. Pe de altă parte, în mod simultan, observăm o accelerare în ceea ce privește ieșirile de capital. Și desigur, explicațiile pot fi legate de incertitudini.

Știm cu toții că ne aflăm într-o perioadă de interimat. Avem o președenție interimară, un guvern interimar, un ciclu electoral care durează de ceva vreme. Direcția politică în momentul actual nu este tocmai clară. Și desigur, în plus, apare și un factor emoțional. Suntem oameni, există emoții în rândul populației, de asemenea, pe piețe.

Și noi, în acest context destul de incert, încercăm să găsim un echilibru, un optim între creșterea dobânzilor și nivelul cursului valutar. Ca să subliniez rolul mișcărilor de capital, cred că este important să facem un pas înapoi și să ne uităm pe o perioadă mai lungă.

Dacă ne uităm la ultimul an, sau poate ultimii trei ani, Banca Națională a României a urmărit o politică de curs, am urmărit, am încercat să asigurăm o stabilitate relativă a cursului, însă este important de menționat faptul că mișcările de capital au fost în favoarea politicii noastre. Și aici este de ajuns, dacă ne uităm la evoluția rezervelor internaționale.

În ultimii ani, putem observa o creștere chiar importantă, masivă, peste 10 miliarde de euro, dacă ne uităm pe o perioadă mai lungă, chiar mai mult decât 10 miliarde de euro. Și aceste intrări, această creștere de amploare, a ajutat, a sprijinit politica noastră de această orientare de a limita mișcările, variațiile, valutare.

În ceea ce privește variația cursului de ieri, în această săptămână, cred că totuși este important de menționat faptul că vorbim de o creștere, o variație de circa 2%. În cazul în care ne uităm în regiune, evoluția cursului valutar în regiune, Europa Centrală și de Est, mă refer la Polonia, Cehia, Ungaria, deci astfel de mișcări se întâmplă destul de frecvent.

Dacă ne uităm peste ocean, analizăm evoluția cursului euro-dolar, putem observa variații chiar mai importante, chiar și până la 3%. Desigur, din perspectiva noastră, în comparație cu ce ne-am obișnuit în ultimii ani, această variație, această creștere, într-adevăr, este importantă și aș repeta ce am mai spus, încercăm să găsim un echilibru, un nivel optim între dobânzi și nivelul cursului valutar. Sper să găsim acel echilibru”, spune el.

Care sunt principalele riscuri externe și interne pe care BNR le monitorizează în contextul actual și cum se pregătește să le gestioneze?

„Cred, cum a spus și domnul guvernator, noi ne pregătim de ceva vreme. După cum știți, la mijlocul anului trecut, am avut o fereastră de oportunitate, am redus dobânda de politică monetară în doi pași cu câte 25 de puncte de bază, după care am avut o abordare mult mai precaută și, de fapt, această precauție, această vigilență, prudență, cu aceste cuvinte, cu aceste expresii putem caracteriza și ultimele decizii pe care le-am luat în anul acesta”, adaugă el.

Ce urmează pentru cursul valutar?

Reacţia investitorilor este normală, după ce premierul Marcel Ciolacu şi-a dat demisia, iar PSD a anunţat că iese de la guvernare. Ceea ce creează o stare de instabilitate politică şi guvernamentală.

Piaţa valutară s-a mai calmat în a doua parte a zilei, după începutul tensionat de dimineaţă când cursul a urcat rapid, de la 4,98 lei/euro la închiderea de luni până la 5,09-5,1 lei/euro, maximul zilei de la ora 12.00. De la acest nivel cotaţiile au început să scadă, după intervenţiile BNR, până la 5,03-5,04 lei/euro la ora 13.00, când BNR a afişat un curs de 5,037 lei/euro.

La ora 14.30, pe interbancar, cursul era la 5,06 lei/euro.

Pentru a stabiliza piaţa, BNR a început să restrângă lichiditatea în lei, ceea ce duce la creşterea dobânzilor la lei şi temperarea ieşirilor de capital. Prin dobânzile mai mari din piaţă, BNR vrea să facă leul atractiv pentru investitorii care îşi plasează banii în titlurile de stat româneşti şi finanţează bugetul. Rezervele valutare ale Băncii Naţionale sunt de 62,4 mld. euro, o rezervă care acoperă masa monetară în circulaţie şi depozitele pe termen scurt.