Răzvan Rada, director general, Head Hunting IT: Sunt atâtea fonduri la dispoziția României și observăm că nu avem capacitatea să le absorbim pe toate

• Industria IT respinge taxa de solidaritate și majorarea TVA-ului.
• Patronatul ANIS cere un plan economic bazat pe digitalizare.
• ANIS: România are o povară fiscală pe muncă de 41,3%, peste media UE.
• ANIS: 63% dintre firmele IT raportează scădere de performanță.
• ANIS: 7% dintre salariați câștigă peste 10.000 lei net/lună.
• Sectorul IT contribuie cu 8% la PIB-ul național.
• Exporturile nete din IT aduc 7 mld. € pe an.
• ANIS avertizează că supraimpozitarea duce la recesiune.
• ANIS: 76% dintre firmele IT vor reducerea poverii fiscale.

Cu o contribuție de aproape 8% la PIB și peste 7 miliarde de euro aduși anual din exporturi, industria IT respinge politicile fiscale agresive.

Patronatul ANIS avertizează că majorarea TVA-ului și introducerea unei taxe de solidaritate vor lovi exact în sectoarele care trag economia înainte.

63% dintre companiile IT resimt deja efecte negative după eliminarea facilităților fiscale, iar trei sferturi dintre ele cer reducerea poverii fiscale pe muncă.

România este în top 5 în UE la taxarea muncii, iar presiunile fiscale riscă să blocheze investițiile, inovația și chiar locurile de muncă.

Ce spune Răzvan Rada, director general, Head Hunting IT?

„În primul rând, aș dori să arăt că ne aflăm în contextul în care reprezentanții partidelor se află în negocieri, ceea ce este bine pentru că politica este despre colaborare, negociere, compromis. Încă nu avem niște decizii foarte clare, deci din această perspectivă opiniile mele se referă mai mult la aceste negocieri, la ideile care circulă în presă și pe diferite surse. Acesta este cadrul discuției noastre.

Un alt principiu la care țin este acela că în ceea ce privește relația stat-mediu privat sau stat-cetățeni, bineînțeles, o anumită politică de taxare și impozitare ține de politică, ține de partidele politice și chiar acceptând anumite majorări, întotdeauna acestea ar trebui să vină la pachet, în oglindă și simetric, cu niște responsabilități din partea statului, cu o mai mare transparență și evident cu încercări și cu dovezi clare de fapt că și autoritățile statului sunt vizate de optimizare bugetară, optimizare care se poate face fie prin scăderea cheltuielilor sau prin majorarea veniturilor.

Eu, de regulă, sunt mai interesat de partea asta de majorarea veniturilor, sunt atâtea fonduri la dispoziția României și observăm că nu avem încă capacitatea să le absorbim pe toate, deci, neavând această capacitate, atunci recurgem la metoda cea mai simplă, aceea de a taxa mediul privat. Și, nu în ultimul rând, aș mai aminti de un principiu, indiferent de ce măsuri, de fapt în cazul în care vom asista la o majorare a impozitelor și taxelor, orice proiect de reformă se bucură de succes dacă este acceptat de către populație.

Deci rămâne să vedem care vor fi măsurile, iar în cazul în care vom asista la majorările de impozite și taxe, atunci este neapărată nevoie pentru binele acestei țări ca guvernanții și Parlamentul să vină cu o explicație a motivelor care stau la baza acestor majorări. Altfel, populația s-ar putea să respingă aceste măsuri, chiar dacă, să zicem teoretic, tehnic, sunt bune.

Industria IT stagnează, de fapt, în ultimul an, am asistat la o scădere cu aproximativ 10% a forței de muncă, pentru că vorbim de oameni. Industria IT se bazează atât pe firme, cât și pe angajați, cât și pe specialiștii independenți, cei care au diferite forme independente. În mod sigur și în mod cert există o forță de muncă destul de obosită la ora actuală, am contact zilnic cu specialiștii noștri și cu clienții.

Există o anumită oboseală, poate și o mică depresie socială. Există, știți bine, acel studiu care arată că paradoxal angajații cei mai nemulțumiți din industria României sunt angajați din IT, deși câștigă cel mai mult. Asta ne arată că s-ar putea ca nu banul să fie nemulțumirea, ci poate o anumită oboseală. Eu am asistat împreună și alături de clienții noștri, dar și de specialiștii IT, la vreo două, trei măsuri prin care a fost schimbată politica de impozitare și taxare.

Apoi, în ceea ce privește pentru angajații cu carte de muncă, dar au fost vizați și specialiștii independenți, cei care au mici afaceri, SRL-uri, PFA-uri, întreprinderi individuale. Și pe ei a fost o presiune mai birocratică, aș spune. Pe lângă cea de taxare a fost și această presiune birocratică. Au fost obligați să treacă la sistemul e-factură.

Apoi știți foarte bine că firmele, începând cu 1 ianuarie 2025, trebuie să comunice către ANAF întreaga bază de date contabile. Deci, toate acestea au fost presiune asupra micilor afaceriști. Dar, și aici zic dar, am asistat evident la o creștere a impozitării și taxării în economie în general și în special a fost vizată industria IT.

În ultimul an, în Uniunea Europeană au fost luate niște mari decizii în domeniul IT. Știți, cel puțin în copilăria mea, vorbeam de curs al înarmării între țări. Adică, cine reușea să-și construiască o armă nucleară, cine reușea să-și dezvolte un arsenal militar cât mai mare. În ziua de azi, această cursă a înarmării, care, bineînțeles, continuă, este dublată de o cursă de înzestrare cu tehnologie de tip inteligența artificială, care este la fel de importantă pentru suveranitatea unei țări. Vorbim de suveranitate digitală.

Și ce s-a întâmplat? Uniunea Europeană, bineînțeles, consideră noile tehnologii ca un domeniu cheie și au alocat zeci de miliarde de euro pentru construcția unor fabrici de inteligență artificială. Nu înțeleg cum de România a ratat șansa de a găzdui o fabrică de inteligență artificială. Pentru că pentru a fi o bună gazdă a unei asemenea fabrici ai nevoie de forță de muncă, de energie, de poziționare strategică, sunt o serie de criterii pe care România le îndeplinește.

Și iată că, în luna decembrie 2024, Uniunea Europeană a ales șapte țări pentru început în care vor fi construite fabrici de inteligență artificială, România nu s-a aflat printre ele, iar ulterior, în luna mai, deci, acum o lună, au mai fost adăugate încă cinci fabrici și observăm că în partea noastră a Europei exista deja o fabrică artificială în Grecia și ulterior au mai fost adăugate în Bulgaria, în Slovenia și în Polonia.

Prin urmare, eu pot înțelege măsurile, adică știți, oricum nu este sub controlul meu și să zicem că chiar este nevoie de o majorare a impozitelor și taxelor, sau mă rog, că politicienii vor lua această decizie. Ideea e, simetric și în oglindă, cu ce vii înapoi, ce oferi industriei, ce oferi cetățenilor? Pentru că, în cazul industriei IT, ne-am fi bucurat ca în ultimul an de zile să existe o focalizare pe atragerea acestor fabrici de inteligență artificială și pe tot ce înseamnă tehnologie nouă. Aș mai reaminti faptul că sunt foarte surprins. Eu, de obicei, mă consider mai moderat, nu sunt excesiv de critic și nici laudativ. În decursul anilor, în ultimii 20 de ani, clasa politică a susținut industria IT. Ceva s-a întâmplat în ultimii 2-3 ani. Așa, un fel de disonanță între percepție și realitate. Politicienii au ajuns să creadă că industria IT o duce mult prea bine, că oamenii câștigă mult prea bine și au început să elimine din facilități, din sprijin, din implicare, crezând că industria IT a ajuns la maturitate și că e timpul să vorbim de principiul echității și să-l aplicăm la modul absolut.

Dar, ceea ce s-a întâmplat în ultimii 2 ani în contextul internațional este tocmai această revoluție informațională nouă, apariția inteligenței artificiale, care pentru prima dată a început să mănânce din locurile de muncă ale oamenilor cu pregătire superioară. Și IT-ul este din plin lovit. În paranteză fie spus și presa este lovită. Presa, mă rog, site-urile de știri. Se constată, a fost și ieri o știre a unei agenții de presă care a arătat câte schimbări au loc, tot mai mulți utilizatori, tot mai multe persoane nu mai folosesc site-urile de știri ci merg direct la instrumentele de inteligență artificială. Deci, vedeți, ne aflăm pentru prima dată parcă în aceeași bancă, cu aceeași amenințare. Prin urmare, m-aș bucura să vedem un plan, poate în ceasul al 12-lea, în care România, într-adevăr, să încerce să intre într-o ligă mare, în liga țărilor cu industrie IT adaptată noului context”, spune el.