Răzvan Rada, director general, Head Hunting IT: Aș dori să văd o reală colaborare între Ministerul Digitalizării și cabinetul primului ministru, să nu asistăm la conflicte și neînțelegeri. Colaborarea, negocierea și compromisul stau la baza implementării acestor proiecte menționate în programul de guvernare

• Toate serviciile noi devin obligatoriu online din 2026.
• Instituțiile să aplice principiul „once only” până în 2027.
• Achizițiile IT reduc costurile licențelor cu 40%.

Programul de guvernare prezentat de noul cabinet consideră digitalizarea o prioritate naţională şi un instrument cheie pentru reforma statului, creşterea economică şi modernizarea relaţiei cu cetăţenii.

Documentul susţine că noua guvernare va trece de la un model fragmentat – în care fiecare instituţie îşi dezvoltă aplicaţiile – la un cadru unitar şi coerent, unde vor domina principiile „digital by default” şi „once only” (furnizarea unei informaţii o singură dată către stat.)

Statul român ar trebui să realizeze o super-aplicație guvernamentală pentru servicii publice, să instituie identitate digitală pentru fiecare cetățean român și să organizeze hackathoane anuale pentru soluții IT de interes pentru societate – acestea sunt câteva dintre propunerile transmise de liderii unor platforme digitale românești de servicii financiare (FinTech) către președintele României, Nicușor Dan, și premierul desemnat, Ilie Bolojan.

Ce spune Răzvan Rada, director general, Head Hunting IT?

„În urma unei lecturii a pogramului de guvernare am identificat cel puțin patru măsuri de natură fiscală și care vizează domeniul IT, fie că vorbim de domeniul privat, fie că vorbim de domeniul public. În primul rând observ că programul de guvernare precizează două facilități fiscale care se vor aplica domeniului privat și anume reduceri fiscale pentru stimularea cercetării și în al doilea rând reduceri fiscale pentru firmele care oferă cursuri de perfecționare digitală a angajaților. În ceea ce privește stimulentele care se aplică domeniului public am identificat stimulente pentru așa-numita microcertificare digitală pentru funcționari dar și pentru profesori și angajații micro-întreprinderilor.

Deci apare un concept nou, așa-numita micro-certificare digitală. Iar a doua măsură fiscală pe care am identificat-o și care se aplică domeniului public este similară cu cea anterioară doar că de data aceasta se introduce un nou concept o certificare digitală recunoscută național iar în cazul în care funcționarii publici o obțin vor exista stimulente sub forma de bonusuri salariale sau puncte pentru promovare. Alte măsuri fiscale eu nu am identificat și sincer nici nu mă așteptam ținând cont că după cum știm în ultimii trei ani de zile de fapt ce s-a întâmplat încetul cu încetul au fost eliminate facilitățile fiscale pentru domeniul IT și ar fi fost poate prematur și nepotrivit să le vedem reintroduse. Asta nu înseamnă că nu ar fi fost nevoie doar că ar fi putut arăta o anumită lipsă de consecvență și de viziune din partea politicienilor în legătură cu domeniul IT.

Păi o să vă răspund plecând de la fotografia momentului. Avem un președinte ales, avem un guvern investit, avem un plan de guvernare care de fapt trasează liniile generale, avem oameni numiți în funcțiile de conducere. Din punctul meu de vedere aș dori să văd că în următoarele trei luni de zile vom asista la măsuri care vizează structura acestor ministere și autorități nou create și numirea unor oameni competenți în aceste posturi. Pentru că să fim sinceri cu toții ar trebui să înțelegem că în primele trei luni de zile când asistăm la o schimbare majoră de conducere, de management ar trebui să acordăm așa o anumită perioadă de grație timp în care miniștrii, primul ministru, președintele își pot forma echipele și pot să înceapă să dea semnale.

Adevăratele măsuri vor apărea și vor produce efecte după șase luni. Aceasta spune teoria conducerea managementului. Eu m-am bucurat să observ în programul de guvernare că digitalizarea devine o prioritate și am observat că se propune crearea unui departament de transformare digitală care va fi coordonat de premier. Dar atenție, noi am mai avut o asemenea structură în anul 2000 și de fapt a durat doi ani, când a existat așa anumitul ADR, Autoritatea pentru Digitalizarea României care la vremea respectivă se afla tot în subordinea primului ministru iar ulterior a fost trecută în subordinea Ministerului Digitalizării. Prin urmare, ceea ce mi-ar plăcea să văd ar fi să constat că vorbim de măsuri stabile, că va exista continuitate și aș remarca și un punct sensibil, factorul politic la Ministerul Digitalizării, din câte știu, avem un reprezentant dintr-un partid minoritar iar primul ministru este dintr-un partid ușor majoritar.

Aș dori să văd o reală colaborare între Ministerul Digitalizării și cabinetului primului ministru, să nu asistăm la conflicte și neînțelegeri. Colaborarea, negocierea și compromisul vor sta la baza implementării acestor proiecte menționate în programul de guvernare. Și nu în ultimul rând, mi-ar plăcea, pentru că vorbim mereu, avem mereu așteptări tot din partea guvernanților și e normal, dar această mentalitate, noi și voi, nu este întotdeauna foarte bună. Cred că cu toții avem o responsabilitate. Mi-ar plăcea să văd că presa începe să reflecte mult mai des stadiul proiectelor de infrastructură digitală, așa cum în orice moment, acum putem ști câți kilometri de autostradă mai sunt de făcut, care e stadiul principalelor autostrăzi, rutiere, tot așa ar trebui ca presa să înceapă să pună presiune asupra autorităților și să publice lista proiectelor de infrastructură digitală și să știm în orice moment care este stadiul, care este termenul limită, care este bugetul.

Proiectele acestea din domeniul IT sunt proiecte virtuale, sunt mai puțin palpabile și tangibile și poate din acest motiv ele sunt uneori evitate de către presă, dar invit presa, dacă dorim să nu dispărăm de pe harta digitală a Europei, să înceapă să reflecte proiectele din IT, la fel cum reflectați proiectele din domeniul infrastructurii rutiere sau feroviare”, spune el.