Răzvan Botea, jurnalist, Ziarul Financiar: Trăim o buclă temporală și ne-am întors în 2008

• Deficitul de cont curent urcă la 7,6 mld. euro în T1/2025.
• Deficitul de cont curent crește cu 80% în T1/2025 față de T1/2024.
• Balanța bunurilor înregistrează un deficit de 8,3 mld. €.
• IT&C are cel mai mare excedent din zona de servicii: 1,5 mld. €.
• Investițiile străine directe coboară la 1,67 mld. €, de la 2,48 mld. €.
• Datoria externă pe termen lung ajunge la 156,8 mld. €.
• Datoria externă pe termen lung are +1,2% în T1/2025 față de T4/2024.
• Datoria externă pe termen lung ajunge la 76,4% din total.
• Datoria externă pe termen scurt ajunge la 48,5 mld. €.
• Datoria externă pe termen scurt are -2,7% în T1/2025 față de T4/2024.
• Datoria externă pe termen scurt ajunge la 23,6% din total.

Deficitul de cont curent se adâncește, la fel precum cel bugetar.

După primele 3 luni ale anului, contul curent al balanței de plăți ajunge la peste 7,6 mld. de euro, față de 4,2 mld. de euro în perioada similară a anului trecut, arată datele BNR.

Adică un plus de 80% de la an la an.

Datoria externă totală a României crește în T1 din 2025 cu 514 mil. euro, la un total de 205,4 miliarde euro, faţă de 204 miliarde euro la sfârşitul anului trecut, arată datele BNR.

Cea pe termen lung crește ușor și ajunge la 76,4% din total, în timp ce datoria externă pe termen scurt ajunge la 23,6% din total.

Iar gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2025 este de 101,4%, comparativ cu 99,1% la final de 2024.

Ce spune Răzvan Botea, jurnalist, Ziarul Financiar?

Ce factori au contribuit cel mai mult la adâncirea deficitului de cont curent în primele trei luni ale anului 2025, și ce măsuri ar putea implementa autoritățile pentru a reduce dependența de importuri în balanța bunurilor? Totuși, vorbim de o creștere de 80% de la an la an…

„Bun, hai să începem prin a explica ce este acest deficit de cont curent. Deficit de cont curent înseamnă că, practic, tu ai mai multe ieșiri de valută, mai multe ieșiri de euro din țară, decât ai intrări. Adică, practic, contul curent se calculează ca diferență între ieșirile și intrările de valută. Noi avem un minus de 30 de miliarde de euro pentru 2024 și, cum spuneai tu, la T1-ul de 2025, avem o creștere de 80%. Deci, dacă se continuă ritmul pe care îl vedem acum, la finalul 2025 s-ar putea să ne trezim cu un deficit de cont curent de 50% de 50 de miliarde de euro, scuze, care înseamnă foarte, foarte mult, atât ca nivel, cât și ca pondere în PIB.

Acum, deficitul de cont curent pune presiune pe leu. Poate omul se întreabă, domnule, ce mă interesează pe mine, câți bani intră în țară, câți bani ies, nu știu ce. Păi, dacă tu ai mai multe ieșiri decât intrări de euro în țară, înseamnă că se pune presiune pe moneda națională și, în mod natural, leul ar trebui să se devalorizeze față de euro. Deci să crească euro, ceea ce am și văzut în ultimele zile.

Acum, ceea ce este clar este că noi venim cu niște deficite foarte mari. Principala cauză a deficitului de cont curent este deficitul bugetar. Cum și tu ai spus mai devreme, vorbim de niște deficite gemene. Ele se numesc deficite gemene, deficitul bugetar și de cont curent, pentru că se antrenează unul pe celălalt. Deficitul bugetar făcut de guverne a făcut să crească importurile, pentru că cererea din economie a fost prea mare și nu a putut fi acoperită de producția de bunuri și servicii interne. Așa că am importat mai mult și atunci a crescut și acest deficit de cont curent.

Oricum ar fi, după alegeri, oricine va fi la butoane, că va fi președinte Simion, că va fi președinte Dan, cu siguranță vin vremuri grele. Ne-am trezit acum că vine criza economică și aceste deficite sunt de ani de zile. De ani și ani de zile avem aceste deficite. Dar în momentul ăsta, oricine ar fi mai departe, leul va trebui să se devalorizeze. BNR și Mugur Isărescu au ținut foarte tare cursul prin metode specifice în ultimii ani, dar ușor-ușor va fi nevoie ca cursul să fie lăsat mai liber. Tocmai pentru că, ca și soluție, de exemplu, pe termen scurt pentru deficituri de cont curent, este devalorizarea leului.

Ca soluție, pe termen lung, este creșterea producției interne. Pentru că, oricum, nu poți să scazi cererea. Cererea probabil că va scădea, ok, more or less, dacă vine criza, dar tu trebuie să produci mai mult intern, în țară, astfel încât să nu mai fie nevoie să importi atât de mult. De ce avem aceste deficite? Noi suntem, once again, în 2008. Am trăit o buclă temporală și ne-am întors în 2008, în care ne prinde criza, care este o criză pe plan internațional, o recesiune, cum spunea domnul profesor Mitroi mai devreme, că poate este o recesiune mică, poate nu este o recesiune mică. Oricum, pe noi ne prinde cu garda jos.

Ne prinde cu deficitul bugetar la cer, poate chiar 10% din PIB anul ăsta și deficitul de cont curent peste 10% din PIB, probabil, anul ăsta. Este exact situația din 2008 și aceleași guverne, și aceiași oameni, chiar aceleași fețe, nu au făcut nimic ca să nu ne mai întoarcem în 2008. Și cu asta închei, există niște categorii de oameni care au făcut ceva ca să nu mai fim acolo. Și asta este mediul de business, mediul de afaceri, care, cum arată cifrele, nu vorbesc din povești, a învățat din criza din 2008 și nu mai are gradul de îndatorare atât de mult pe euro.

Expunerea pe euro este doar de 30% acum, în timp ce expunerea pe monedă națională este de 70%. Deci nu ne mai lovește atât de tare, cel puțin din punct de vedere al business-ului, o criză. În schimb, pe mediul politic, lucrurile au rămas exact, exact la fel. Nu s-a tras nicio învățătură, nu s-a tras nicio lecție după criza din 2008 și ne trezim în această situație, eu cum spuneam, într-o buclă temporală”, spune el.

Cum poate sectorul IT&C, care rămâne principala sursă de excedent în balanța serviciilor, să fie susținut pentru a contrabalansa scăderea excedentului din servicii și deficitul din turism?

„Da, IT-ul într-adevăr este unul dintre puținele sectoare care aduc un excedent, care mai aduc niște bani în țară, niște valută în țară, și împreună cu transporturile. Și sectorul transporturilor, de asemenea, face chestia asta. Sincer, ei fac deja destule. Inovează foarte mult în România sectorul IT, este un sector foarte puternic în România, dar care a frânat un pic în ultima vreme. Ce s-ar putea face și aici? Ar fi putut, dacă vrei, dar ok, hai să nu mai vorbim despre ce a fost, să ne gândim la ce va fi.

Ar putea guvernul care va veni să dea niște incentive, niște ajutoare, dacă vrei, deși sună urât ajutoare, niște incentives, care să dezvolte mai mult partea aceasta de AI, de exemplu, din IT, sau de cybersecurity, pentru că cybersecurity este o problemă uriașă în acest moment, astfel încât companiile de IT din România să nu mai închiriem forță de muncă, că în România, chiar dacă sectorul IT e puternic, noi mai mult închiriem această forță de muncă, adică creăm produse pentru alte țări, în loc să facem niște brand-uri locale. Avem puține brand-uri locale foarte puternice în IT, amintesc doar Bitdefender, de exemplu, sau UiPad, care a pornit din România, dar nu mai este în România, acum este în America. Deci asta ar trebui abordat, o creștere a valorii adăugate din IT, prin crearea de brand-uri locale, puternice, adică să creăm noi produse, să nu mai lucrăm pentru produsele altora. Cam asta ar fi, poate, principala direcție”, continuă el.