Raport ING de monitorizare a României: combaterea celui mai mare deficit din Europa

• Guvernul României implementează măsuri de reducere a deficitului bugetar prin majorarea taxelor și tăierea cheltuielilor și vizează o reducere de 5% din PIB până în 2026, scrie ING.
• Economia va stagna în 2025, cu inflație în creștere și posibil un șomaj ușor mai ridicat, dar măsurile vor pune finanțele publice pe un drum mai sustenabil.
• Pachetul fiscal include restructurarea sectorului public și obținerea de fonduri europene pentru investiții și oferă o șansă pentru creștere economică pe termen lung.

România implementează o reformă fiscală cuprinzătoare pentru a aborda deficitul bugetar semnificativ, care ajunge la 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din UE, conform ING.

Guvernul își propune să reducă deficitul printr-o combinație de majorări ale taxelor și tăieri de cheltuieli, totalizând aproximativ 5% din PIB până în 2026. Deși măsurile provoacă dureri economice pe termen scurt—cu o creștere economică încetinită, inflație în creștere și posibil un șomaj mai ridicat—se estimează că acestea stabilizează finanțele publice, restabilesc încrederea pieței și deschid accesul la fonduri europene pentru investiții.

Reformele fiscale și economice ale României: măsuri dure pentru stabilitate pe termen lung

Pachetul fiscal include majorarea TVA-ului și a accizelor, precum și noi măsuri fiscale pentru venituri și companii. Salariile și pensiile din sectorul public sunt înghețate, iar cheltuielile de investiții sunt reduse. În plus, sunt planificate o serie de reforme structurale, inclusiv restructurarea pensiilor și a întreprinderilor de stat. Aceste reforme sunt aliniate cu etapele din cadrul Mecanismului de Recuperare și Reziliență al UE (RRF), care ajută la obținerea unor fonduri suplimentare din partea Uniunii Europene.

Pe termen scurt, se preconizează că economia României va experimenta stagnare, cu o creștere a PIB de doar 0,3% în 2025. Inflația crește temporar din cauza majorărilor de taxe, dar se estimează că aceasta va scădea în 2026. Șomajul ar putea crește, deși tăierile de posturi din sectorul public sunt limitate, mulți angajați urmând să aibă salarii înghețate în loc de concedieri. În ciuda acestor provocări, ajustările fiscale ar trebui să îmbunătățească traiectoria fiscală a României și reduce deficitul la aproximativ 6% din PIB până în 2026.

România în fața provocărilor fiscale: reforme structurale pentru stabilitate pe termen lung

Guvernul urmărește să evite sancțiuni din partea UE prin demonstrarea unei consolidări fiscale eficiente. Ratingul de credit al României ar putea să se îmbunătățească dacă planul este implementat cu succes, asigurând astfel accesul continuu la investiții. Cu toate acestea, riscurile rămân, inclusiv posibilitatea ca rezistența față de reforme și încetinirea economică să fie mai severe decât se așteaptă. Fondurile europene pot oferi un tampon și ajută la stimularea cererii și reducerea impactului măsurilor de austeritate.

Pe termen lung, accentul guvernului pe reformele structurale ar putea duce la un sector public mai eficient și la perspective de creștere economică pe termen lung îmbunătățite. Dacă aceste reforme au succes, ele ar putea, de asemenea, să ajute la reducerea deficitelor fiscale în viitor și rupe ciclul cheltuielilor deficitare.