Rămâne industria IT fără facilități? Răzvan Rada, manager general la Head Hunting IT, pentru Aleph Business: „Le recomand angajaților din mediul IT să se gândească la micșorări de salarii și rate”

• Angajații din sectorul IT, care beneficiau de scutirea de impozit pe venit de 10% pentru salarii brute de până la 10.000 de lei, se confruntă cu pierderea acestei scutiri într-un termen scurt, ceea ce afectează stabilitatea financiară a sectorului.
• Noile măsuri fiscale creează un climat de nesiguranță, ceea ce riscă să afecteze competitivitatea sectorului IT, un domeniu strategic, în special în contextul global actual dominat de inteligența artificială (AI) și tehnologiile emergente.
• Deși contribuie direct cu 8% la PIB-ul României, sectorul IT are un impact indirect mult mai mare, ce generează peste 14% din PIB și un excedent la export de peste 20 de miliarde de euro în ultimii cinci ani.

Industria IT din România se confruntă cu o schimbare semnificativă, iar noile măsuri fiscale adoptate recent riscă să submineze stabilitatea acestui sector esențial. Angajații din sectorul IT beneficiau de o scutire de impozit pe venit (PMI) de 10% pentru salariile brute de până la 10.000 de lei, o facilitate care a contribuit la atragerea și menținerea talentului în acest domeniu, iar care acum nu mai există.

Această schimbare rapidă de politică fiscală nu doar că afectează stabilitatea sectorului IT, dar riscă să creeze o criză de încredere în rândul investitorilor, conform unui comunicat al Asociației Naționale a Industriei de Software (ANIS). Tensiunea actuală este amplificată de devansarea calendarului inițial pentru eliminarea facilităților fiscale, de la 2028 la ianuarie 2025, ceea ce adâncește și mai mult nesiguranța în rândul celor care investesc în domeniul tehnologic. Într-un an în care inteligența artificială (AI) și competitivitatea sunt teme dominante pe plan global, România riscă să piardă nu doar angajații din IT, ci și competitivitatea acestui sector pe piața internațională.

Deși sectorul IT contribuie direct cu 8% la PIB-ul României, impactul său indirect și indus este semnificativ mai mare și depășește 14%. În plus, în ultimii cinci ani, excedentul la export în domeniul IT este de peste 20 de miliarde de euro.

Ce spune Răzvan Rada pentru Aleph Business?

„Ținând cont că de 30 de ani lucrez în domeniu consultanței de management și antreprenoriat, atunci când vorbim de un program nou de guvernare, cred că vorbim de un adevărat program de reformă. Eu pot face paralelisme între ceea ce se întâmpla în corporațiile în care am lucrat și domeniul public. Prin urmare, înainte de a vorbi despre impactul noilor măsuri, aș dori să fac o mică fotografie a ceea ce s-a întâmplat anul trecut.

Există acel studiu Top Angajatori unde lucrăm în luna noiembrie 2024, din care aflam că, pentru prima dată, angajații din domeniul IT sunt printre cei mai nemulțumiți și nesatisfăcuți angajați din industria româniei. Este un paradox, ținând cont că totuși încă se câștigă bine în domeniul IT”, spune el

„Anul trecut, am avut alegeri prezidențiale și este o opinie personală, dar alegerile prezidențiale înseamnă domeniu IT. Știm foarte bine că, de fapt, a fost situația anulării alegerilor prezidențiale, urmare a unor probleme de tip IT. Mă refer la tehnologii de inteligență artificială și la acele povești necontrolate care au circulat în spațiu virtual, poveștile fiind, de fapt, informații.

Tot anul trecut a apărut studiul Best Jobs, din care aflăm că aproximativ 50% din angajații IT lucrează de acasă și 30% din forța de muncă din IT este reprezentată de femei. Iar tot ca o caracteristică a ultimului an, și de data aceasta vorbim de o opinie personală, am observat la clienții noștri o fragmentare tot mai mare între divizii și departamente. Prin urmare, acesta ar fi contextul în care ne găsesc aceste noi măsuri, măsuri care vizează în principal reducerea de taxe, deci vorbim de bani”, adaugă el.

Care este imaginea pe care o vede Răzvan Rada după măsurile luate de Guvern?

„Vă pot spune că orice reformă, orice program de reformă și de restructurare, are două mari componente. În primul rând avem tehnicitatea schimbării, de exemplu cu cât mărim sau micșorăm niște impozite, iar a doua componentă este acceptarea schimbării propuse, adică componentea umană. Oricât de bune ar fi măsurile, procentele, distribuția bugetelor, dacă acestea nu sunt acceptate de către populația vizată, un proiect de reformă sau de restructurare sau de dezvoltare, eșuează. Prin urmare, în ceea ce privește proiectul domeniul IT, eu cred că o observație personală ar fi că în ultimii 2-3 ani politicienii și-au cam luat mâna de pe acest domeniu. Am asistat la modificări multiple de impozite și taxe, care au vizat nu doar angajații IT, ci și cei care aveau diferite forme independente, SRL, PFA, întreprinderi individuale. Prin urmare, cred că ar fi salutar dacă Guvernul ar identifica pe acei mari investitori străini care își caută locații noi pentru noile lor investiții, de preferat investiții în IT, care vizează noile tehnologii și noile domenii, de genul mașinilor, inteligența artificială, data science”, spune el.

„În domeniul IT, angajații, cât și antreprenori, sunt persoane educate, care nu pot fi manipulate și cărora nu le place lipsa de echitate. Prin urmare, aceste majorări sau eliminări de facilități ar trebui să vină la pachet cu scăderi și revizuirea de bugete ale  instituțiilor publice.

Cred că guvernul României în acest an are nevoie de niște aliați din societate. Urmează un an greu și dacă nu ai acești aliați, pe care îi prevăd metodologiile de restructurare, s-ar putea să le fie greu să justifice și să implementeze aceste schimbări care vizează nu doar domeniul IT.

Mă refer la promovarea mai multor femei în posturi de conducere în domeniul public, pentru că știm că România este de dificitară la acest capitol. Toate aceste măsuri, dacă sunt și implementate de un mediu prea masculin, prea patriarhal, s-ar putea să fie resimțite ca un mic abuz. O a doua categorie este cea a artiștilor din România, să-i invite la discuții din toate domeniile, fie că vorbim de actori, cântăreți, pictori, sculptori, să vadă care sunt nevoile lor și să-și legifereze în sprijinul lor. Și o a treia categorie interesantă ar fi minoritățile sexuale și mă refer la cuplurile gay și, în particular, la legiferearea parteneriatului civil. Deci dacă guvernul și-ar găsi aliați în aceste trei categorii destul de nișate, s-ar putea poate să-i fie mai ușor în implementarea acestui plan de restructurare”, adaugă Rada.

Cum poate Guvernul să dea o mână de ajutor industriei, după aceste măsuri?

„Prin atragerea unor investitori de tip hub-uri, dar aceste hub-uri se fac într-un anumit context, deci pentru asta trebuie să arăți că România are un mediu mai permisiv, mai cool, mai inovativ și tocmai de aceea am făcut referire și la cele trei categorii femei, artiști și cupluri gay. Există un studiu Harvard care arată că industria IT proliferează în orașele și țările în care aceste categorii se bucură de drepturi și de atenția guvernanților. Deci, atragerea unor mari investitori de tip hub-uri, o revizuire a cheltuielilor publice și a aparatului public, astfel încât IT-iști să nu se simtă vizați și pedepsiți și să înțeleagă că toată lumea face un efort”, spune el.

Ce sfaturi oferă Răzvan Rada angajaților din domeniul IT?

„Le recomand pentru prima dată să fie atenți în ce ape se scaldă, să fie mai atenți. Până acum probabil nu erau interesați de bugetele pe care le iau clienților sau de proiectele noi care vin și pleacă. I-aș îndemna să înceapă să fie atenți la mediul în care își desfășoară activitatea, astfel încât să nu ia decizii greșite referitoare la cariera lor. Apoi, atenție la cererile de măriri de salarii și de tarife în această perioadă. Și pentru prima dată aș aduce în discuție chiar posibilitatea ca, în funcție de cazul fiecărei firme și în funcție de cazul fiecărui angajaț, să se gândească pentru prima dată la micșorări de salarii sau de rate.

Este timpul ca mulți dintre specialiștii IT să se uită cu atenție la învățarea de noi tehnologii și aceste noi tehnologii să aibă legătură bineînțeles cu domeniile la modă, inteligența artificială, machine learning, data science, big data”, declară Rada.