Radu Puiu: Adevăratul cost al fenomenelor meteorologice extreme, reflectat în economia lumii. Cât de mult afectează pasivitatea PIB-ul global?

• Schimbările climatice afectează sever economiile, în special în țările dependente de agricultură.
• Recorduri de temperatură au fost doborâte în Japonia, China, Australia și SUA.
• Inacțiunea poate costa până la 15% din PIB-ul global până în 2100.

Fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente de la un an la altul și acaparează un număr semnificativ de țări. Efectele asupra economiei sunt devastatoare, în special în statele care își bazează PIB-ul pe activitatea agricolă, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

Cele mai fierbinți două zile din istorie au fost înregistrate în luna iulie. Valurile de căldură au fost mai frecvente, mai acute și, în multe situații, au sosit mai devreme decât se anticipase.

Potrivit unei noi analize a datelor meteorologice şi economice, fenomenele severe costă economia globală miliarde de dolari pe an, și arată costurile reale ale schimbărilor climatice.

PIB-ul unei țări scade cu circa 0,2%

O creştere a numărului de zile marcate de căldură extremă şi secetă severă scade circa 0,2% din PIB-ul unei ţări. De asemenea, schimbările climatice reduc numărul de zile cu temperaturi blânde, ceea ce, potrivit economiştilor, afectează şi activitatea economică într-o măsură similară celei menţionate anterior.

Cât de gravă este situaţia în lume?

Buletinul lunar al Serviciului Copernicus privind schimbările climatice a precizat că perioada iunie-august 2024 a depășit vara anului 2023. Căldura a crescut probabilitatea ca 2024 să devină cel mai cald an din istorie, spune Radu Puiu.

În întreaga lume, recordurile de temperatură au fost doborâte în această vară. Japonia a înregistrat cea mai călduroasă vară din istorie, după trei luni cu fenomene de „căldură extremă”. De asemenea, unele părți ale Chinei au înregistrat temperaturi caniculare record în luna august, în timp ce recordul Australiei pentru cea mai călduroasă zi de august a fost doborât, cu temperaturi descrise drept „uluitoare” pentru sezonul de iarnă din această țară.

În medie, ţările africane pierd 2-5 procente din produsul intern brut (PIB) şi multe dintre ele renunţă până la 9 procente din buget pentru a răspunde fenomenelor climatice extreme.

În Barcelona a fost înregistrată cea mai călduroasă zi la sfârşitul lunii iulie. În SUA, alertele de căldură au acoperit aproximativ jumătate din suprafaţa ţării la 1 august, a transmis Organizaţia Meteorologică Mondială. La rândul lor, Japonia, Grecia, Ungaria şi Croaţia s-au numărat printre ţările care au înregistrat cea mai caldă lună iulie din istorie.

Inacţiunea ar putea să ne coste scump

În ansamblu, costul net al inacţiunii se ridică la aproximativ 10-15% din PIB-ul global pierdut până în 2100. Între 1980 şi 2020, pierderile economice totale cauzate de fenomenele meteorologice şi climatice s-au ridicat la 450-520 de miliarde de euro în cele 32 de ţări membre ale Spaţiului Economic European

Pe lângă diferenţele în ceea ce priveşte pierderile asigurate între diferitele tipuri de evenimente, există şi diferenţe mari între ţările membre ale SEE. Pe baza datelor CATDAT, ţările cu cele mai ridicate niveluri de pierderi economice asigurate ca procent din pierderile totale sunt Danemarca, Ţările de Jos şi Norvegia (48-56%), în timp ce Croaţia, Lituania şi România au cele mai scăzute valori (0,5-1,5%).

Lumea se confruntă deja cu o creştere a frecvenţei şi intensităţii efectelor legate de climă. De exemplu, din 2015, conform bazei de date privind evenimentele de urgenţă, numărul dezastrelor naturale crește cu 15%, ceea ce, împreună cu gravitatea tot mai ridicată a fenomenelor, cauzează o creştere de 205% a costurilor economice şi o creştere de 280% a victimelor umane. Pe baza datelor NatCatSERVICE, Belgia, Luxemburg şi Danemarca au cele mai mari procente de pierderi economice asigurate, în timp ce Lituania, România şi Cipru au cele mai mici, punctează Radu Puiu.