Radu Nechita, economist: „Un miliard € înseamnă 300 de kilometri de Logan-uri unul după altul” | Incertitudinea politică adaugă 0,5% la costul datoriei publice a României

• Isărescu: Lumea s-a plictisit că specialiștii tot cer stabilitate
• Isărescu: Stabilitatea e ca sănătatea — îți dai seama când o pierzi
• Isărescu: Educația financiară trebuie privită ca prioritate

Mugur Isărescu pune o întrebare retorică.
Lumea s-a plictisit că specialiștii tot cer stabilitate financiară.
Iar guvernatorul BNR o spune direct: chiar vrem instabilitate?
Comparația pe care o face este simplă și tăioasă.
Stabilitatea financiară e ca sănătatea.
Îți dai seama cât de importantă este abia când o pierzi.
Isărescu pune pe masă și o altă problemă — comunicarea.
Specialiștii explică în termeni tehnici pe care publicul nu îi înțelege.
Mesajul pleacă într-un fel și ajunge altfel.
Canalul de transmisie funcționează prost, iar educația financiară suferă.
Între timp, Isărescu o ridică la rang de prioritate strategică.
Mai mult, o leagă de securitatea națională.
Nu este instrument de informare. Este factor de stabilitate.
Iar în sală se află și Nicușor Dan.
Isărescu îi mulțumește că vine în condiții turbulente politic.
Dan răspunde cu un mesaj de liniștire pentru piețe.
Există consens pe PNRR.
Există consens că România rămâne pe buget și pe traiectoria financiară.
Turbulențele politice vin. Dar ancora fiscală rămâne.

Isărescu recunoaște că mesajul specialiștilor se pierde pe drum. Ce instrumente concrete are Banca Centrală să comunice politica monetară astfel încât gospodăria medie să înțeleagă ce urmează cu dobânzile și inflația?

„În această comunicare avem un emitent și un receptor”, răspunde Nechita. Economistul punctează că BNR derulează programe de educație financiară, inclusiv prin licee, dar contează foarte mult capacitatea de înțelegere și interesul cetățenilor. Toate studiile comparative de la nivelul Uniunii Europene și OECD plasează România constant între țările cu cel mai scăzut nivel de educație financiară. „Este vina noastră, a economiștilor, că nu ne implicăm destul”, recunoaște Nechita. Sistemul universitar, adaugă economistul, nu încurajează comunicarea cu publicul larg — promovarea profesională depinde de publicarea de articole academice, iar materialele destinate publicului nu contează în carieră. Rezultatul este că educația economică a populației rămâne dependentă de muncă patriotică și de bunăvoința unor ONG-uri. Manualele de liceu pot fi îmbunătățite, iar conținutul lor ameliorat, însă BNR nu are pârghii peste tot. Băncile fac un efort parțial, dar insuficient. „Dacă este să luăm după rezultate, nu ajunge”, conchide Nechita.

Guvernatorul BNR spune că stabilitatea financiară se apreciază abia când o pierzi. România intră acum în turbulențe politice, cu inflație la 10% și cost de finanțare maxim regional. Cât de aproape suntem de acel moment?

„Suntem deja”, răspunde Nechita. Economistul explică mecanismul direct: retragerea unui partid important din coaliție creează incertitudine, iar incertitudinea se traduce imediat în rate ale dobânzii mai ridicate — aproximativ 0,5% în plus. „Nu pare mult, nu pare mult deloc”, admite Nechita, dar calculul schimbă perspectiva: raportat la o datorie de aproape 230 de miliarde de euro echivalent, diferența ajunge la circa 1 miliard de euro în plus, strict din cauza incertitudinii fabricate de clasa politică. Economistul oferă o analogie memorabilă pentru dimensiunea costului: „Un miliard înseamnă 300 de kilometri de Logan-uri unul după altul.” Acesta este suplimentul de cost generat de o incertitudine fără de care, în opinia lui Nechita, România putea fi foarte bine.