- 10 luni: Deficitul bugetar al României ajunge la 5,72% din PIB
- 10 luni: Deficitul bugetar al României este de 108,9 mld. lei
- 10 luni: Veniturile totale cresc cu 12,3% an/an
România anului 2025 nu mai seamănă cu România de acum un deceniu. Dar aceeaşi radiografie arată şi golurile: tineri care nu lucrează şi nu studiază, şcoli care nu ţin pasul, decalaje care pot frâna progresul unei ţări care accelerează. România este pe locul al doilea în Europa la producţia de biciclete, pe locul întâi în UE la producţia de floarea-soarelui şi la producţia de gaze, în timp ce industria auto se menţine în topul primelor şase economii europene. Agricultura şi energia sunt zonele în care România stă bine deja, iar independenţa energetică – locul al treilea în UE – este unul dintre atuurile unei ţări din estul Europei. România este lider și la capitolul inflație și deficit bugetar. În octombrie, rata anuală a inflației ajunge la 8,4%, arată un raport Eurostat, cea mai mare din rândul țărilor membre UE. Datele INS spun că inflația este la 9,8%. Cât despre deficit, el este de 7,5% în T1/2025, arată cele mai recente date ale Eurostat. Asta în timp ce execuția bugetară arată că deficitul este de 5,72% din PIB după primele 10 luni din an, la aproape 109 mld. lei. Valoarea lui este similară față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce procentul scade cu 0,5%.
Advertisment
Cum scăpăm de primul loc la inflație și deficit? Ce spune Radu Nechita, economist, pentru Aleph Business?
El leagă direct cele două și spune că „aceste două probleme se vor rezolva simultan sau nu se vor rezolva deloc”. Explică mecanismul: deficitul împinge masa monetară prin titluri de stat integrate în sistemul bancar, „în ultimă instanță vor crește și prețurile”. Recomandă „mai multă decență și prudență în cheltuielile publice”, stabilitate de reguli și fiscalitate previzibilă — „modificări anunțate cu cel puțin șase luni înainte”. Mai adaugă nevoia de „o atitudine sănătoasă față de reguli” și reforme în educație: programe mai suple, alternative reale și manuale mai bune.
Predictibilitate fiscală și relația stat-privat
El cere o voce unică din partea mediului privat pentru „aceeași lege pentru toți”, nu excepții și privilegii sectoriale. Spune că „investiția în educația economică a alegătorului” este esențială pentru reguli durabile. Mizează pe alfabetizare financiară în companii și pe transparența poverii fiscale („plătim mult mai mult decât vedem în fluturașul de salariu”), ca bază pentru o relație stat-privat mai matură și predictibilă.