Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică un proiect de Strategie energetică a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050, care îşi propune reducerea emisiilor, creşterea ponderii resurselor regeneralbile şi scăderea consumului final de energie.
Advertisment
Obiectivele strategiei sprijină realizarea ţintelor naţionale asumate la nivelul anului 2030: 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS faţă de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS faţă de nivelul anului 2005; 30,7 % pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie; 40,4% reducere a consumului final de energie faţă de proiecţia PRIMES 2007.
Obiectivele Strategiei Energetice sunt: Asigurarea accesului la energie electrică şi termică pentru toţi consumatorii; Energie curată şi eficienţă energetică; Modernizarea sistemului de guvernanţă corporativă şi a capacităţii instituţionale de reglementare; Protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice; Pieţe de energie competitive, baza unei economii competitive; Creşterea calităţii învăţământului în domeniul energiei şi formarea continuă a resursei umane calificate; România, furnizor regional de securitate energetică; Creşterea aportului energetic al României pe pieţele regionale şi europene prin valorificarea resurselor energetice primare naţionale.
Titlurile zilei
Documentul arrată că statul trebuie să îmbunătăţească managementul companiilor la care deţine participaţii. Companiile energetice cu capital de stat trebuie să se eficientizeze, să se profesionalizeze managementul şi să se modernizeze.
Valoarea investiţiilor pe care România le va putea face utilizând fonduri europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi prin Fondul pentru Modernizare depăşeşte 16 miliarde de euro. Investiţiile vizează domenii precum energia regenerabilă, înlocuirea cărbunelui, energia nucleară, cogenerarea, biocombustibilii şi modernizarea infrastructurii energetice.