Producţia industrială germană crește cu 2%/ianuarie. Iulian Stănescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții: Vorbim de o retehnologizare a industriei germane și implicit o creștere a competitivității și a productivității acesteia

• Producţia industrială germană crește cu 2%/ianuarie.
• Exporturile scad cu 2,5% în aceeași perioadă.
• Analiștii Bloomberg se aşteptau la o creștere de 1,5%.
• Bloomberg Economics: PIB-ul Germaniei crește cu 1%/termen scurt.
• Bloomberg Economics: PIB-ul Germaniei crește cu 2%/termen lung.
• Goldman: PIB-ul Germaniei are avans de 0,2%/2025.

Prima economie a Europei pare pregătită să se redreseze după o lungă perioadă de cădere: producţia industrială germană crește cu 2% în ianuarie față de decembrie, chiar dacă exporturile scad cu 2,5% în aceeași perioadă.

Peste rata de 1,5% anticipată de un son­daj realizat de Bloomberg în rân­dul economiştilor. Creşterea se datorează în principal sectorului auto.

Bloomberg Economics estimează că o majorare rapidă a cheltuielilor pe infrastructu­ră ar putea creşte PIB-ul celei mai mari economii europene cu 1% pe termen scurt şi 2% pe termen lung. Goldman previzionează un avans de 0,2% pentru Germania în 2025, cu 0,2% mai mult decât anticipase ante­rior.

Creşterea zonei euro va fi cu 0,1% mai mare, la 0,8%, în 2025. Guvernul german îşi poate asuma datorii de uşor sub 2.000 miliarde de euro în următorul deceniu fără a risca să afecteze creşterea economică, mai arată o analiză Financial Times.

Germania este cel mai important comercial al României pe zona de exporturi şi importuri, iar modul în care funcţionează economia germană impactează direct economia noastră.

Ce spune Iulian Stănescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, pentru Aleph Business?

Incepe stabilizarea industriei Germaniei?

„Nu știm acest lucru. Poate să fie un rezultat conjunctural al trimestrului 4 din anul trecut, sau dimpotrivă, poate să fie un punct de cotitură și să avem după aceea o tendință pozitivă. Cred că pentru anul în curs, pentru 2025, sunt esențiale pentru Germania două lucruri. Și o să revin ulterior asupra legăturii dintre Germania și România.

Primul lucru ține de planul noului cancelar, Merz, de a crește datoria publică undeva de la 60% din PIB spre 80% din PIB, plan care necesită schimbarea Constituției sau a legii de bază a Germaniei. Iar acele 2000 de miliarde de care aminteați mai devreme, ar reprezenta resurse ale statului care să fie folosite pentru investiții în economie. Investiții atât în infrastructura Germaniei, care are nevoie de așa ceva, cât și investiții care să se transforme în investiții de capital, în capital în formare, brută de capital fix de către sectorul firmelor”, spune el.

„Deci vorbim de o retehnologizare a industriei germane și implicit o creștere a competitivității și a productivității acesteia. Deci cam aceasta ar fi o primă chestiune. Planul cancelarului Merz, dacă se materializează sau nu, și acest lucru depinde de voturile pe care le are în Parlament, de măsura în care reușește să atingă praguri de două treimi pentru modificarea Constituției.

A doua chestiune care ține de incertitudinea sau de direcția în care o va lua economia Germaniei în 2025 și în anii următori, constă bineînțeles în războiul ruso-ucrainian și în posibila încetare a ostilităților din acest an. Desigur că o încetare a ostilităților înseamnă un fapt pozitiv și reprezintă o resursă de creștere pentru economia Germaniei, pentru că va însemna reducerea incertitudinii, înseamnă că firme germane nu se vor mai gândi să-și relocheze producția în afara Germaniei și înseamnă, bineînțeles, atragerea de investiții și mai multă predictibilitate. Deci aceștia ar fi cei doi factori care sunt primordial în ceea ce privește evoluția economiei Germaniei în acest an”, adaugă el.

Ne putem aștepta la un război comercial cu Statele Unite?

„Sigur că da, ne așteptăm la acest lucru. Vreau să spun foarte clar telespectatorilor noștri, industria americană s-a creat până la jumătatea secolului trecut prin tarife protecționiste foarte ridicate. Practic nu ajungeau mărfurile europene, produsele industriale, bunurile de larg consum din Europa, nu ajungeau în SUA. Așa s-a clădit industria americană.

Industria americană a făcut un pas înapoi după ce America a trecut la un regim, să zicem așa, a liberului schimb, mai ales în epoca globalizării și a deschis piețele. Și a deschis piețele și rezultatul a fost că marii producători autoamericani au probleme, produc foarte mult europenii sau companii europene, companii japoneze produc în Statele Unite și acest lucru creează o problemă politică, economică și socială în Statele Unite. A însemnat milioane de locuri de muncă bine plătite din industrie care au fost pierdute. Și atunci este această reacție din partea unui părți a lumii politice, să zicem americanii și a electoratului american spre o zonă protecționistă sau spre o soluție protecționistă.

În cazul Europei nu cred că ar trebui pusă problema ce ne facem, americanii vor recurge sau nu la protecționism, ci răspunsul ar trebui să fie, sau planul ar trebui să fie următorul, America va recurge la protecționism, ce facem în această eventualitate. Și bineînțeles că aici vorbim de creșterea pieței interne europene, în ce măsură este posibil acest lucru, având în vedere că Europa nu prea are o creștere demografică și în al doilea rând lupta pentru alte piețe”, adaugă Stănescu.