Christine Lagarde a semnalat că va sprijini majorarea ratei principale a dobânzii a Băncii Centrale Europene în iulie, ceea ce a determinat economiştii să declare că prima creştere de mai bine de un deceniu va avea loc mai mult ca sigur, scrie Financial Times.
Advertisment
Preşedintele BCE a declarat într-un discurs susţinut miercuri în Slovenia că se aşteaptă ca banca să înceteze extinderea bilanţului prin achiziţii de obligaţiuni „la începutul celui de-al treilea trimestru” şi apoi să majoreze ratele „la ceva timp” după aceea, ceea ce „ar putea însemna o perioadă de doar câteva săptămâni”.
Lagarde a adăugat că „acţiunile care demonstrează angajamentul nostru faţă de stabilitatea preţurilor” ar fi esenţiale pentru a ne asigura că aşteptările întreprinderilor şi ale gospodăriilor cu privire la inflaţia viitoare nu vor creşte şi mai mult şi nu vor testa credibilitatea băncii centrale. Inflaţia din zona euro a atins un record de 7,5% în aprilie – de aproape patru ori ţinta băncii centrale de 2%.
Titlurile zilei
Comentariile reprezintă un semn clar că Lagarde sprijină numărul tot mai mare de membri ai consiliului guvernamental care au cerut o creştere cu 25 de puncte de bază a ratei depozitelor BCE la reuniunea din 21 iulie. Rata depozitelor este acum de minus 0,5%, fiind sub 0 încă din 2014, când a fost redusă pentru a ajuta la combaterea crizei datoriilor din regiune.
Economiştii şi-au prezentat previziunile cu privire la momentul în care banca centrală va creşte ratele. Reinhard Cluse de la UBS a prezis miercuri că o creştere de 25 pb în iulie ar fi prima dintre cele şapte astfel de mişcări care vor ridica rata de depozit la 1,25% până anul viitor. Frederik Ducrozet, strateg la Pictet Wealth Management, a scris pe Twitter că o creştere a ratei din luna iulie a BCE părea „o afacere încheiată”.
Oficialii BCE sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de faptul că urmările războiului vor menţine inflaţia ridicată pentru mai mult timp şi vor încorpora aşteptările privind creşterea preţurilor în rândul consumatorilor şi companiilor.
Luis de Guindos, vicepreşedintele BCE, a prezis că inflaţia din zona euro va urca până la 5% la sfârşitul acestui an – mult peste previziunile din martie ce ilustrau o inflaţie de 4% în trimestrul patru al anului.
Lagarde a declarat că războiul din Ucraina „creează o provocare pentru politica monetară prin temperarea ratelor de creştere şi creşterea în continuare a inflaţiei”.
Deşi „pare din ce în ce mai puţin probabil ca dinamica dezinflaţionistă din ultimul deceniu să revină”, potrivit declaraţiilor lui Legarde, consumul şi investiţiile sunt încă sub nivelurile de dinainte de pandemie în zona euro, ceea ce înseamnă că BCE ar urma să „normalizeze” mai degrabă decât să „înăsprească” politica monetară – semnalând că va creşte doar lent ratele pentru a continua activitatea de susţinere.
„După prima majorare a ratei, procesul de normalizare va fi treptat”, a spus ea, adăugând că „flexibilitatea va fi esenţială” – o referire la un posibil „instrument nou” discutat de banca centrală pentru a face faţă oricărei creşteri bruşte a costurilor de împrumut ale unei ţări prin cumpărarea obligaţiunilor sale.