Pieţele de carburanţi, electricitate şi gaze sunt pe minus în al doilea trimestru

Sursă foto: Mediafax

Cererea de benzină şi de motorină s-a comprimat cu 2% în al doilea tri­mestru al anului după o creştere de 7% în primele trei luni, arată datele OMV Petrom, aceasta fiind primul semnal că scumpirile de la pompe nu mai pot fi susţinute de consumatori.

De altfel, tot datele producătorului de petrol şi gaze arată că dacă în al doilea trimestru din 2021 barilul de ţiţei se tran­zacţiona cu 69 de dolari, media pe perioada similară din 2022 a sărit la 114 dolari pe baril.

Intrarea pe minus a pieţei de carburanţi vine într-un peisaj în care cererea pentru celelalte produse energetice, gaz natural şi electricitate, este deja în scădere încă din primul trimestru al anului.

Pentru al doilea trimestru al anului, cererea de gaze naturale s-a redus cu 19%, după o scădere de 11% în primul trimestru, iar cea de energie electrică s-a diminuat cu 6% după un minus de 4% în primul trimestru al anului. Atât gazul natural, cât şi energia electrică au trecut prin scum­piri semnifica­tive faţă de 2021. Astfel, gazul a ajuns în al doilea trimestru din 2022 la 102 euro/MWh, de peste 4 ori mai scump faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce preţul energiei a ajuns la 202 euro/MWh de la numai 66 de euro pe MWh în al doilea trimestru din 2021. Dincolo de iarna blândă, care a venit cu un consum redus de resurse, scăderea cererii din zona industrială a fost un factor esenţial în comprimarea cererii.

Spre exemplu, Azomureş, cel mai mare consumator de gaze naturale din ţară şi principalul produ­cător de îngrăşăminte, şi-a suspendat temporar activitatea de producţie de amoniac, din cauza preţurilor la gaze, a anunţat luna tre­cută compania. Azomureş este cel mai im­portant producător de îngrăşăminte pentru agricultură din România. Compania abia îşi reluase activitatea în aprilie, după ce producţia combinatului fusese sistată timp de 4 luni de zile tot din cauza preţului ridicat la gazul natural.

Un alt exemplu este cel al Alum Tulcea unde s-a decis suspendarea temporară a operaţiunilor de producţie de alumină pentru o perioadă estimată de 17 luni, în contextul exploziei preţurilor la energie electrică şi la gaze. În urma acestei măsuri, aproximativ 500 de angajaţi urmează sa fie disponibilizaţi la fabrica din Tulcea, în timp ce uzina va păstra un grup-cheie de specialişti.

Pe zona de energie electrică, în ciuda scăderii cererii, România a continuat să fie un importator net, din cauza problemelor cu care se confruntă pe zona de producţie. Unul dintre cele mai proaste semnale a venit direct de la Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România. Hidroelectrica, companie deţinută, de statul român, a terminat primul semestru al anului cu o scădere de 3 TWh a producţiei de energie faţă de anul trecut când firma a reuşit să injecteze în sistem peste 10 TWh. 2021 a fost de altfel un an hidrologic foarte bun, în timp ce anul acesta este marcat de o secetă severă. În procente, scăderea de producţie faţă de primele şase luni din 2021 este de 30%.