Pierde România un sector-cheie? Cătălin Iorgulescu, Vicepresedinte ABSL: Eliminarea oricăror facilități fiscale pentru crearea unor noi locuri de muncă se adaugă la lista problemelor care trebuie rezolvate

• Sectorul serviciilor pentru afaceri contribuie cu 10,5% la PIB-ul României.
• Ritmul mediu de creștere este de 14% anual în ultimul deceniu.
• 2,5% din forța de muncă activă lucrează în acest sector.
• România elimină facilitățile fiscale, în timp ce alte țări le mențin.
• Salariile din industrie sunt cu 38% mai mari în București decât în restul țării.
• Investitorii analizează alternative din cauza competitivității scăzute.

România riscă să piardă unul dintre motoarele economiei – sectorul serviciilor pentru afaceri. Cu o contribuție de 10,5% la PIB și un ritm de creștere mediu de 14% pe an în ultimul deceniu, industria a fost unul dintre cele mai dinamice segmente economice.

Însă eliminarea facilităților fiscale și lipsa unei strategii clare de educație și formare profesională pun în pericol avantajele competitive ale României. Fără măsuri de sprijin, țara noastră ar putea pierde teren în fața competitorilor regionali, arată cel mai recent raport al ABSL România, realizat împreună cu Deloitte.

Deși avem al doilea cel mai mare număr de studenți din Europa Centrală și de Est și un avantaj clar în ceea ce privește competențele lingvistice, aceste atuuri nu sunt susținute de politici publice eficiente.
Care sunt soluțiile pe termen lung? Și ce ar trebui să facă guvernul pentru a menține atractivitatea țării pentru investitori?

Ce spune Cătălin Iorgulescu, Vicepresedinte ABSL, pentru Aleph Business?

Cum impactează eliminarea facilităților fiscale sectorul serviciilor pentru afaceri din Romania?

„Aș spune că negativ, mai ales prin prisma faptului că suntem singuri din regiune care nu mai ajutăm această industrie să crească. Era greu și până acum să ținem pasul cu inflația, care a fost mai mare în România, comparativ cu Uniunea Europeană, locul unde majoritatea serviciilor oferite de noi merg. Însă eliminarea oricăror facilități fiscale pentru crearea unor noi locuri de muncă se adaugă la lista problemelor care trebuie rezolvate. Mai ales în comparație cu țările din jurul nostru, unde există asemenea facilități. Suntem singura excepție”, spune el.

Spuneți că fără o strategie națională de educație și formare profesională, România nu-și ridică brandul, atractivitatea. Cum arată concret o strategie de educație și o formare profesională coerentă, care poate crește, până la urmă, economia?

„Strategia într-un mediu ca cel educațional este, intrinsec, cu un proiect foarte amplu și complex, pe temel lung. Pe foarte multe paliere, la nivel local, național, care să adreseze categoriile sociale unde absenteismul și renunțarea la educație este în creștere alarmantă. Însă, cred că sunt destul de exemple din care ne putem inspira și pe care le putem combina. Finlanda, Coreea de Sud, Singapore. Nu sunt și nu mă erizez într-un expert în educație, însă, mă uit la ce fac alte state.

În Finlanda, există un dialog cu agenții economici, chiar la nivel local, prin care sistemul educațional este ajustat, în așa fel, încât să producă ce este cerul de mediul de afaceri. Anual și uneori, cred că la fiecare 3 ani, într-o măsură mai amplă și mai detaliată, mediul de afaceri este consultat, în așa fel încât, dacă într-o anumită zonă se deschide o nouă fabrică de un anumit profil, sistemul educațional este ajustat ca să dea acei oameni care sunt necesari pentru dezvoltarea acelei industrii. La noi nu, din câte știu, nu există așa ceva. Noi avem, bineînțeles, punctual, colaborări foarte bune cu universitățile, însă nu există o strategie care să unească toate aceste colaborări într-un plan pe termen lung, coerent, care să aibă grijă de dezvoltarea durabilă a acestei țări”, adaugă el.

Cum ar trebui guvernanții să vă sprijine mai eficient, atât la nivel de sector cât și în general, ca mediu de business?

„Cred că ar trebui să începem prin a avea un dialog. Încercăm, și avem de fiecare dată întâlniri foarte interesante, însă, nu am reușit până acum să stăm de vorbă pe termen lung și să avem o strategie coerentă care să transceandă guvernele. Un alt exemplu este Marea Britanie. În Marea Britaniei acum, cred că 30-40 de ani, s-a luat decizia ca mai mult de 50% dintre absolvenții de studii, înainte de a intra în câmpul muncii, să aibă o diplomă de facultate. Și acest lucru a fost atins în urmă cu, cred că 3 ani, dacă nu mă înșel. Strategia asta a fost aplicată de ei, indiferent de guvern, indiferent dacă au fost la putere laboriștii sau conservatorii. Consecvent, odată ce a fost agreată, și dă roade”, conchide el.