PIB-UL României are +0,6% în T4/2024. Răzvan Botea, jurnalist, Ziarul Financiar: PIB-ul României poate și trebuie să crească cu ritm de 5% pe an

• PIB-ul României crește cu 0,6% în T4/2024 față de T3/2024.
• PIB-ul României crește cu 0,5% în T4/2024 față de T4/2023.
• INS: Industria nu contribuie la creșterea PIB-ului în T4/2024.
• PIB-ul României crește cu 0,8% în 2024 față de 2023.
• PIB-ul României estimat pentru 2024 este de 1.760 mld. lei.
• Comerțul cu ridicata și cu amănuntul susțin creșterea economică.
• Construcțiile au o contribuție negativă de -0,2% la PIB.
• Administrația publică contribuie cu +0,1% la creșterea PIB.
• Activitățile de spectacole și culturale contribuie cu +0,2% la PIB.

România are, în T4 din 2024, o creștere economică de 0,6%, față de T3/2024. Faţă de perioada similară a lui 2023, creșterea e de 0,5%, arată ultimele date publicate de INS.Pentru întregul an, PIB-ul crește cu 0,8%.

INS corectează, practic, cu -0,1% creșterea economiei românești de anul trecut anunțată anterior. Consumul populației și activitățile culturale sunt principalii factori de creștere. Construcțiile au o contribuție negativă de -0,2%, iar industria stagnează. Agricultura trece de la -0,4% la -0,2%, iar tranzacțiile imobiliare rămân la -0,1%.

Se îndreaptă economia spre o stagnare în 2025 sau o scădere?

„Suntem în stagnare. Ilie Bolojan, președinte interimar al României, a zis, cred că acum aproximativ două săptămâni, că economia a intrat în stagnare. Deja e cam clară treaba. Lucrurile erau destul de clare încă de anul trecut. Pentru că dacă întrebai guvernul, unii macroeconomiști – nu pe toți – ei spuneau că economia deja a început să intre în stagnare, poate chiar în scădere.
Optimism vedeai mai degrabă din partea guvernului sau din nou din partea economiștilor care nu sunt foarte familiari cu piața. În acest moment, așa cum s-a subliniat în mai multe rânduri, este clar că e nevoie de o strategie de creștere economică.
Uite, vedem și pe ecran că există niște posibilități pentru ca economia să se relanseze, dar e nevoie de niște acțiuni concrete. Noi, România, nu avem o strategie. O analiză de la Știu pe ce lume trăiesc, de la Aleph News, a arătat că se poate dubla PIB-ul cu 5% pe an. Matematic vorbind, cel puțin, ea există. Însă, este nevoie de niște pași concreți. Noi vom veni în curând cu o strategie concretă pentru creșterea investițiilor, pentru creșterea consumului – cele două paliere care ar putea duce la o creștere economică reală de 5% pe an. Economia României, PIB-ul României, așa cum este construit astăzi, el poate și trebuie să crească cu ritm de 5% pe an. În schimb, ce vedem acum – și din cauza acestei guvernări, dacă vrei, acestei „democrative”, cum o numim noi – nu realizăm această creștere de 5%. Ne uităm pe ultimii ani, că am avut niște creșteri, o încetinire a creșterii de la 4% la 2%, la 1% anul trecut, mă rog, revizuită între timp la 0,8%, cum ai spus și tu. 0,8% e o creștere în marja de eroare. La fel de bine ar putea să fie o scădere. Dacă ne uităm la marja de eroare de la datele statistice, poate fi la fel de bine pe anul trecut o scădere economică. Și măsurile pe care Guvernul le-a luat au fost pro-ciclice, cum zic aceeași macroeconomiști. Adică economia a scăzut, dar Guvernul a crescut taxele atât în 2024, cât și în 2025, chiar și în 2023.Iar aceste măsuri, este clar că frânează și mai tare economia. Pentru că dacă tu, deja ca o companie, nu ai vânzări, iar Guvernul vine și îți face niște costuri suplimentare, adică niște creșteri de taxe, automat tu vinzi și mai puțin, sau îți reduci și mai mult marja de profitabilitate și astfel economia încetinește și mai mult”, spune Răzvan Botea, jurnalist ZF, pentru Aleph Business.

Ce măsuri ar putea fi luate pentru a îmbunătăți volumul de activitate în sectoarele care au stagnat sau au scăzut?

„În primul rând, toată Uniunea Europeană, mediului de business nu-i place să stea cu mâna întinsă la Guvern, dar toată Uniunea Europeană a luat niște măsuri destul de serioase, mai ales pentru sprijinirea industriei europene. Industria europeană și industria românească sunt într-o situație foarte grea în momentul ăsta. Adică a venit încă dinainte de pandemie, dar hai să spunem, de la pandemie încoace.
La pandemie deja au început să nu mai meargă lucrurile cum trebuie pentru că s-au rupt lanțurile de aprovizionare cu China. După care a venit inflația, creșterea prețului la materii prime, creșterea prețului la energie, uriaș prețul la energie – și asta dacă se găsea energie, pentru că a fost o vreme în care, vă reamintesc, a fost o penurie de gaze naturale și energie în România undeva un pic înainte de începerea războiului din Ucraina. A început și războiul din Ucraina, au început și alte probleme, și anume embargourile pe produsele rusești, care – materia primă din Rusia, într-adevăr, era destul de ieftină.
Deci sunt niște challenge-uri foarte mari și în urma acestui fapt, piața europeană s-a trezit inundată de foarte multe produse din afara Uniunii Europene, produse mai ieftine decât ale producătorilor europeni. Iar producătorii europeni, inclusiv producătorii români, s-au trezit că trebuie să acumuleze stocuri.
De exemplu, nu știu, tablă – vă dau un exemplu: foarte multă tablă din Turcia, din India, din Taiwan, din tot felul de țări care nu au dureri de cap precum costuri cu reducerea poluării, au ajuns pe piață europeană. Iar producătorii europeni, inclusiv români, s-au trezit că nu mai pot să vândă aceste produse.
Ei, Europa s-a mișcat. Germania, Italia, Slovacia – de exemplu, doar așa îmi vin în minte trei țări – au dat niște ajutoare pentru companiile din industrie care să-i ajute să contracareze această concurență la o adică neloială. În România nu s-a întâmplat acest lucru, pe de o parte, și pe de altă parte, sigur că este și un semn de întrebare dacă merită la unele companii sau la unele capacități de producție să dai în acest punct aceste ajutoare. Pentru că la noi, dacă ne uităm, an de an, din 1989 încoace, producția de oțel, producția din siderurgie sau producția industrială a scăzut sau s-a contractat și ca pondere în PIB, dar și ca producție efectivă. Ori, cumva, dacă dai tu un ajutor de stat la o companie nefezabilă, automat nu ai cum – adică evident că este un ban dat degeaba. Se pune și această problemă, și anume un management mai bun al acestor companii care, iată, vedem în aceste condiții în care operăm, din păcate – și anume posibilitatea din ce în ce mai ridicată de conflicte armate. Dar, ok, posibilitatea de conflict armat poate e undeva departe, dar vedem în mod cert că este nevoie de înarmare, că se întâmplă chestia asta și toate țările din Europa, din lume, încep să se înarmeze. Ori, la baza înarmării este tocmai producția de oțel, cum am spus, și Uniunea Europeană a fost inițial construită pentru a proteja producția europeană de cărbune și oțel. Uniunea cărbunelui și oțelului a fost la început tocmai în ideea aceasta de industrie de război. Ori, dacă tu, în România, tocmai aceste industrii nu le sprijini – dar, din nou, un sprijin pentru companii viabile, nu pentru companii care se bagă singure în diferite probleme – atunci este clar că devii sau nu faci față situației actuale”, încheie el.