Petrolul ar putea atinge 100 de dolari pe baril în timpul acestei ierni

Participanţii la piaţă speculează că petrolul ar putea atinge 100 de dolari pe baril în timpul iernii şi că preţurile gazelor naturale – în prezent, în jur de 5 dolari pe MMBTU – vor atinge valori de două cifre, arată brokerul de pieţe internaţionale XTB România.

Nimeni nu se aştepta ca, după scăderea bruscă a preţurilor de anul trecut, la numeroase produse de uz zilnic, situaţia să se schimbe la 180 de grade atât de rapid. Mai mult, am experimentat anomalii ca în cazul preţurilor negative la petrol. Cu toate acestea, astfel de momente sunt de domeniul istoriei, iar acum realitatea este mult diferită. Fabrici din întreaga lume au decis să oprească producţia din cauza preţurilor ridicate ale energiei. Ce se întâmplă de fapt pe piaţa energiei? Există o ieşire din situaţia actuală?, se întreabă autorii analizei.

Creşterea globală a preţurilor

A trecut mult timp de când lumea a trebuit să facă faţă inflaţiei excesive. Programele de stimulare masive adoptate pentru a combate efectele pandemiei sunt unul dintre motivele care stau la baza situaţiei. Problemele legate de ofertă au jucat, de asemenea, şi ele un rol. Adăugând şi creşterea preţurilor materiilor prime, rezultă un şoc inflaţionist. Ce devine mai scump? Tot! Preţurile gazelor naturale în Europa au crescut cu 500-600% în ultimul an. Preţurile cărbunelui din întreaga lume au crescut cu 100-150% în aceeaşi perioadă. Petrolul sau gazele naturale din SUA nu s-au confruntat cu un raliu atât de amplu, dar chiar şi în aceste cazuri preţurile au crescut cu câteva zeci la sută. Unde să căutăm motivul pentru creşterile atât de rapide ale preţurilor?

Pentru a găsi motivele care stau la baza creşterilor actuale ale preţurilor trebuie să revenim la momentul de acum 20 de ani, când Uniunea Europeană a introdus sistemul de comercializare a emisiilor de CO2. De ce a fost introdus? Pentru a combate încălzirea globală. Statele membre ale UE, urmate mai târziu de ţări din alte părţi ale lumii, au dorit să limiteze emisiile de gaze cu efect de seră în speranţa că se vor încetini schimbările climatice. Centralelor electrice, centralelor termice precum şi companiilor industriale li s-au acordat contracte de emisii. Cu toate acestea, numărul acestor contracte este limitat. În cazul în care o companie se aşteaptă ca operaţiunile sale să ducă la emisii de CO2 mai mari va trebui să achiziţioneze certificate suplimentare de emisii. Numărul de contracte de emisii disponibile scade în fiecare an, ducând la o creştere a preţului acestor instrumente şi, care la rândul său, duce la o creştere a preţurilor la energie precum şi al bunurilor şi serviciilor oferite de companii.

Cel mai simplu mod de a reduce costurile ar fi să ne îndepărtăm de combustibilii fosili. Acest lucru este mai uşor în teorie decât în practică, iar procesul progresează lent. Numeroase ţări au decis să treacă la gazul natural ca mijloc de producere a energiei. Este un mod mai scump, dar are ca rezultat emisii de CO2 de două ori mai mici şi o cantitate mult mai mică de alte deşeuri. Între timp, ţările sporesc cota surselor regenerabile de energie în detrimentul surselor convenţionale de energie, în special în defavoarea cărbunelui. Toate piesele par să se potrivească. Preţurile mai ridicate ale emisiilor determină guvernele să favorizeze sursele de energie cu mai puţine emisii, cum ar fi sursele regenerabile de energie sau gazele naturale. Cu toate acestea, a apărut o problemă.

Ce rol a jucat vremea?

Sezonul de iarnă 2020/2021 a fost unul foarte rece, iar stocurile de gaze naturale au fost reduse semnificativ în întreaga lume. A urmat o perioadă caldă de vară care a generat o cerere crescută de gaze naturale deoarece electricitatea a fost necesară pentru aerul condiţionat. Să nu uităm de vânturile sub medie din Regatul Unit, perioada însorită limitată din Germania sau de un nivel scăzut al apei în Norvegia, Italia sau Spania. Toţi aceşti factori au limitat cantitatea de energie produsă din surse regenerabile. Pentru a înrăutăţi lucrurile, Rusia este singurul furnizor de gaze naturale pentru marea majoritate a ţărilor din Europa. Stabilitatea acestei aprovizionări poate fi afectată nu numai de deciziile politice, ci şi de capacitatea conductelor de gaz. Acesta este, de altfel, un motiv pentru construcţia conductei Nord Stream 2. Procesul de aprobare pentru noua conductă este încă în desfăşurare în timp ce sezonul de refacere a depozitelor de gaze naturale din Europa deja se apropie de sfârşit.

Cât de mult pot creşte preţurile?

Depinde de zona de pe glob la care facem referire. Estimările iniţiale sugerează că preţurile energiei din Regatul Unit vor creşte cu aproape 30% până în 2022. Mixul energetic din Marea Britanie – o renunţare completă la cărbune şi o cotă mare de energie eoliană – garantează o cerere mare de gaze naturale. Creşterea preţurilor în alte ţări europene este aşteptată să fie mai mică. Situaţia din Statele Unite pare interesantă. Gazul natural este de câteva ori mai ieftin decât în Europa, dar gospodăriile vor plăti în continuare cu aproximativ 30% mai mult decât în ultimul sezon de iarnă. Se aşteaptă ca preţul energiei electrice să fie mai mic cu 10%. Motivul ar putea fi cota mare de energie produsă nuclear. Pe de altă parte, gospodăriile care se bazează pe păcură sau propan ca mijloace de încălzire pot experimenta creşteri de preţ de 40-50%.

Din păcate, acesta nu este sfârşitul problemelor pentru consumatori. Impactul creşterii preţurilor la petrol poate fi resimţit deja. Preţurile petrolului se situează la în jur de 86 de USD pe baril, în timp ce în 2020, la sfârşitul lunii octombrie, preţurile erau sub 40 USD pe baril. Deşi cererea de petrol nu a revenit pe deplin la nivelurile prepandemice, criza energetică actuală creşte cererea de ţiţei. Economiile au trecut de la cărbune la gaz natural din cauza emisiilor mai mici. Cu toate acestea, pe măsură ce preţurile la gaze naturale şi cărbune au crescut în acest an, petrolul este din ce în ce mai des considerat o alternativă pentru cele două materii prime. OPEC estimează că preţurile ridicate ale altor mărfuri energetice au dus deja la creşterea cererii zilnice de petrol cu jumătate de milion de barili sau chiar mai mult. Acest fapt ar trebui să fie surprinzător, având în vedere că gazele naturale cu livrarea în Asia sunt adesea cotate la peste 150 USD pe baril de petrol echivalent! Desigur, este puţin probabil şi imposibil ca întreaga lume să treacă la petrol sau alte surse de energie, dar lunile următoare şi începutul sezonului de încălzire vor fi marcate de un nivel ridicat de incertitudine.

Există o ieşire din această situaţie?

Multe vor depinde de condiţiile meteorologice. Nu ar trebui să experimentăm o penurie a mărfurilor energetice. Cu toate acestea, preţurile acestora pot fi mult mai mari decât acum. Problema reală pare să fie dacă întreprinderile pot face faţă acestor creşteri de preţ. Companiile din sectoarele cu consum intensiv de energie limitează producţia din cauza penuriei de energie şi a preţurilor mai mari rezultate din această criză. Topitoriile din China, India sau Brazilia au oprit operaţiunile. Chiar şi ocazionale, probleme de aprovizionare cu energie de câteva zile din China din Q3 2021 au dus la atingerea celui mai lent ritm de creştere din ultimele decenii (excluzând şocul Covid-19 de la începutul anului 2020). Oprirea producţiei în diverse sectoare poate duce la o situaţie similară cu cea observată în prezent pe piaţa semiconductorilor. Lipsa cipurilor forţează adesea companiile să oprească producţia de smartphone-uri sau vehicule pentru câteva zile.

Rezumând, lumea se confruntă cu o inflaţie ridicată şi există, de asemenea, un risc de încetinire economică din cauza penuriei de energie. Băncile centrale au participat la programe masive de stimulare în timpul pandemiei şi sunt reticente să retragă acest sprijin, ceea ce face mai dificilă atenuarea presiunilor inflaţioniste. Creşterile agresive ale ratei de dobândă ar putea afecta veniturile reale ale consumatorilor.

Având în vedere cele de mai sus, este posibilă creşterea producţiei de mărfuri energetice? OPEC nu vrea să pompeze mai mult petrol deoarece se teme de o încetinire în următoarele perioade. Gazprom nu este interesată de creşterea ofertei pe termen scurt şi vizează mai degrabă contractele pe termen lung. Între timp, Uniunea Europeană intenţionează să implementeze în viitor stocuri comune de gaze naturale. Lumea va căuta cu siguranţă şi va încerca să rezolve o problemă de disponibilitate a energiei după perioada de iarnă. Cu toate acestea, se pare că este prea târziu pentru a găsi o soluţie pentru acest sezon de iarnă. Economia globală depinde de capriciile vremii.

Cum pot profita investitorii de această situaţie?

Nu se poate exclude faptul că, în cazul scăderii temperaturilor, cererea de gaze naturale şi petrol va creşte. Acesta este motivul pentru care participanţii la piaţă speculează că petrolul ar putea atinge 100 de dolari pe baril în timpul iernii (OIL şi OIL.WTI) sau că preţurile gazelor naturale – în prezent, în jur de 5 dolari pe MMBTU – vor atinge valori de două cifre (NATGAS). În afară de mărfuri în sine, există şi sute de companii care activează în sectorul petrolului, cel al gazelor naturale sau al cărbunelui. Majoritatea dintre ele au câştigat între 50% şi 150% în ultimul an. Devon Energy, implicată în producţia de petrol şi exploatări de şist, este unul dintre exemplele în care preţul acţiunilor companiei s-au apreciat cu 150% de la începutul anului până în prezent. ExxonMobil a câştigat „doar” 50% până acum în 2021. Cheniere Energy, operatorul terminalelor de gaz natural lichefiat (GNL), este, de asemenea, o companie demnă de remarcat. Preţurile acţiunilor companiei au câştigat peste 75%. Gazprom este una dintre firmele europene de interes, acţiunile sale cotate la Londra apreciindu-se cu aproximativ 75% de la începutul anului. Companiile petroliere precum Shell, BP sau Eni au câştigat puţin peste 40% de la începutul anului 2021. Nu în ultimul rând, certificatele pentru emisiile de CO2 sunt disponibile pentru tranzacţionare (EMISS), iar preţurile acestora pot continua să crească în cazul în care cererea pentru mărfuri energetice cu emisii mari de CO2 va creşte.