Peste 7.000 de firme au aplicat pentru finanțare în programul de digitalizare destinat IMM-urilor non-IT. Feix Lucian Căprariu, președinte al PIMM B-IF: „Puțin probabil ca acest an să cuprindă și cheltuielile aferente acestui program de finanțare”

• IMM-urile non-IT așteaptă banii promiși de peste doi ani.
• Din cele peste 7.000 de firme înscrise, doar 4.600 au fost admise.
• 159 de cereri de transfer sunt în verificarea băncilor

Peste 7.000 de firme au aplicat pentru finanțare în programul de digitalizare destinat IMM-urilor non-IT, derulat prin PNRR, dar doar 4.600 au fost admise, iar până acum s-au semnat doar 2.100 de contracte. 159 de cereri de transfer sunt în etapa de verificare la bănci, fără un termen clar pentru plata fondurilor. Ce declară Felix Lucian Căprariu, președinte al PIMM B-IF, pentru Aleph Business?

Când vor primi antreprenorii banii promiși pentru digitalizare?

„Dacă ne uităm în bugetul din anul 2025, puțin probabil ca acest an să cuprindă și cheltuielile aferente acestui program de finanțare, prioritatea bugetului este mai mult în sectorul public decât cel privat, de aici vedem toate întârzierile în programele de finanțare derulate de Guvernul României, prin programele europene. Programul de digitalizare avea o țintă clară de aducere de noi tehnologii în perioada post-covid.

Din păcate, prin lipsa de capacitate logistică și experiență în derularea programelor Fulger de către Guvern, vedem aceste întârzieri și pierderi de start în creșterea competitivității sectorului privat comparativ cu celelalte state membre care au participat și participă în mod constant în absorpția de fonduri europene.

Mai mult ca sigur că cei care vor reuși totuși să aducă la capăt aceste programe, vor avea în activele deținute prin program tehnologii puțin mai învechite, depășite moral. De altfel, istoria fondurilor europene, în partea de tehnologie, cam asta a arătat că se întâmplă într-o țară în care avem o legislație destul de stufoasă și ambiguă, în care persoanele implicate în implementarea programelor nu au experiență.”, afirmă Felix Lucian Căprariu.

Cum afectează întârzierea acestui program IMM-urile care au aplicat acum doi ani?

„Poate fi o cauză în partea aceasta de lipsă de tehnologie, dar efectul cel mai mare va fi pierderea banilor. În ideea în care, multe societăți care au aplicat vor renunța să mai apeleze la acest program de finanțare prin prisma costurilor ridicate de implementare, trecerea peste tehnologiile pe care le-au descris în anul 2021-2022, anii de aplicare și, mai mult ca sigur, lipsa capacității de derulare din punct de vedere al propriilor bugete. În ideea în care protocolul cu sistemul bancar nu e chiar atât de ieftin.

Vom vedea în cursul anului 2026 realitatea. Toți ne-am fi dorit ca acest program să aducă în piață creștere de competitivitate prin tehnologii noi, automatizări. Adică nu discutăm de laptopuri, calculatoare sau alte device-uri, discutăm de tehnologie. Asta era scopul principal pe care ni-l doream prin program. Tehnologia este foarte scumpă. Dacă nu aveam susținere din partea programelor europene, probabil că multe din societățile comerciale, care astăzi încă sunt prezente în piață, erau închise.

Ne dorim ca Guvernul să găsească o soluție cât mai rapidă, pe lângă instrucțiunile pe care le-a dat luna trecută prin derularea programului, să revină pe ele, pentru că o parte din acele instrucțiuni mai mult au complicat lucrurile cu sistemul bancar decât le-au clarificat.

Să mențină la loc constant cu sectorul privat, în maniera în care numai așa poate să identifice soluții reale, care să ajute la atragerea de capital european și, totodată, să susțină mediul de afaceri pentru a avea o posibilitate de participare pe piață europeană cu produse noi și cu costuri cât mai scăzute.”, încheie Felix Lucian Căprariu.