Persoanele înstărite tind să cheltuiască un procent mai mare din venituri pe alimente. În România un sfert din bani merg pe mâncare, iar mâncarea „costă“ mai mult pentru cei săraci: românii, un popor cu venituri mai reduse, alocă 25% din bani pe alimente, mai mult decât suedezii, danezii sau nemţii

• Odată cu creșterea veniturilor, ponderea cheltuielilor pentru alimente în bugetul total scade, chiar dacă valoarea absolută a acestora crește, scrie ZF.
• În țările sărace, oamenii alocă un procent mai mare din buget pentru mâncare, dar consumă alimente mai ieftine și mai puțin variate din cauza resurselor limitate.
• România cheltuie mai mult pe alimente decât alte țări din regiune, precum Polonia sau Ungaria, deși veniturile sunt similare, ceea ce reflectă o presiune mai mare asupra bugetelor gospodăriilor.

Pe măsură ce veniturile populației cresc, proporția cheltuielilor destinate alimentelor în bugetul total scade, chiar dacă suma absolută cheltuită pe hrană poate crește. În țările dezvoltate, unde consumul anual pe cap de locuitor depășește 10.000 de dolari, cheltuielile pentru alimente depășesc 2.000 de dolari, dar reprezintă sub 10% din buget, scrie ZF.

Care sunt diferențele dintre țările sărace și cele bogate?

În țările mai puțin dezvoltate, unde consumul anual pe persoană rămâne sub 5.000 de dolari, cheltuielile pentru alimente sunt mai reduse în valoare absolută, sub 1.000 de dolari, dar reprezintă o parte semnificativ mai mare din buget, adesea peste 25%. Acest contrast reflectă inegalitățile economice și capacitatea redusă a populației sărace de a aloca resurse pentru alte nevoi.

Dieta devine mai diversificată odată cu creșterea veniturilor

Pe măsură ce oamenii dispun de mai mulți bani, dieta lor devine mai variată și echilibrată. La venituri reduse, consumul se bazează pe alimente ieftine și bogate în calorii, precum cerealele. Veniturile mai mari permit achiziția de fructe, legume, carne și lactate, ceea ce contribuie la o alimentație mai nutritivă. Astfel, reducerea ponderii alimentelor în buget creează spațiu pentru cheltuieli esențiale, precum educația sau sănătatea.

Ponderea alimentelor în buget scade pe măsură ce veniturile cresc

În țări precum China sau Africa de Sud, nivelul cheltuielilor gospodăriilor rămâne mai redus, în timp ce în Europa de Vest și de Nord acesta este mai ridicat, datorită veniturilor superioare. Acest fenomen reflectă Legea lui Engel: odată cu creșterea veniturilor, ponderea alimentelor în buget scade, chiar dacă suma cheltuită efectiv pe mâncare crește.

Care e situația în România?

În prezent, cheltuielile de consum pe cap de locuitor în România se ridică la 11.099 dolari, din care 2.790 dolari se alocă alimentelor. Acestea includ doar produsele alimentare achiziționate pentru consum acasă, fără a include mesele în oraș, alcoolul sau tutunul. Procentual, românii alocă 25,1% din bugetul anual pentru mâncare, un procent semnificativ comparativ cu alte țări europene.

Românii cheltuie proporțional mai mult pe alimente decât vecinii lor

Românii cheltuie mai mult pe alimente decât polonezii (2.207 dolari), ungurii (1.832 dolari) sau bulgarii (2.018 dolari). Deși au venituri medii comparabile cu polonezii, românii alocă o parte mai mare din buget pentru hrană.

În cazul Ungariei și Bulgariei, veniturile mai scăzute justifică nivelul mai redus al cheltuielilor. Procentual, românii cheltuie de două ori mai mult pe mâncare decât danezii, care au un buget anual triplu, de peste 30.000 de dolari.