Pactul de stabilitate și creștere: Consiliul decide cu privire la calea de urmat pentru România în cadrul procedurii de deficit excesiv

• România nu ia măsuri eficiente pentru a reduce deficitul excesiv, scrie consiliul EcoFin.
• Cheltuielile cresc prea rapid și mențin deficitul ridicat.
• Decizia permite măsuri suplimentare dacă România nu acționează rapid.

EcoFin cere României să adopte o reformă fiscală mai severă, care să aducă venituri suplimentare semnificativ mai mari decât 1,7% din PIB pe an.

Aceasta vine în contextul deteriorării situației fiscale a țării, deficitul bugetar ajunge la 9,3% din PIB în 2024, mult peste ținta de 7,9% prevăzută. Noile venituri din taxe trebuie însoțite de eficientizarea ANAF, îmbunătățirea colectării taxelor și controlul strict al cheltuielilor publice, inclusiv salariile din sectorul bugetar.

EcoFin cere măsuri fiscale suplimentare pentru reducerea deficitului României

Reforma fiscală actuală prevede creșteri de venituri de 1,3% din PIB pentru 2025 și 1,7% anual din 2026. Cu toate acestea, EcoFin aprobă observațiile Comisiei Europene, conform cărora România nu adoptă măsuri suficiente pentru reducerea deficitului. În plus, România trebuie să ia măsuri urgente pentru reducerea deficitului până pe 15 octombrie, în caz contrar riscă sancțiuni financiare.

Comisia Europeană avertizează că, în cazul unei evaluări negative din partea agențiilor de rating (Fitch, Moody’s, S&P), România pierde statutul de „investiții” și riscă retrogradarea ratingului. De asemenea, România trebuie să își ajusteze cheltuielile primare nete și să le reducă la 2,8% în acest an (față de 5,1% în planul fiscal inițial). În 2026, creșterea cheltuielilor este limitată la 2,6%.

EcoFin propune măsuri suplimentare care vizează o creștere a veniturilor fiscale, optimizarea ANAF și un control mult mai riguros al cheltuielilor publice pentru a redresa deficitul bugetar până în 2030.