Ovidiu Folcuț, profesor universitar: Va trebui să ne gândim și să obținem în negocierea cu Bruxellul o echilibrare a acestui deficit nu foarte abruptă

• Ministrul Finanțelor discută majorarea TVA și impozitarea progresivă.
• Se pierd 1,3% din PIB pe venituri bugetare în 2025.
• Toate scenariile posibile sunt analizate, cu studii de impact.
• Barna: Nu există scenarii pesimiste sau optimiste.
• Barna: Avem toate propunerile venite de la toate partidele.
• Barna: Noua coaliţie de guvernare va decide.
• Barna: Nu sunt riscuri la pensii și salarii.
• Crizele mondiale ar putea afecta creșterea economică națională.
• Reforma fiscală este cerință cheie în PNRR.

România riscă un deficit bugetar de 8,6% din PIB în 2025, cu mult peste ținta de 7% asumată în planul fiscal.

Ministerul Finanțelor anunță că pregătește scenarii dure, de la reduceri de cheltuieli, până la majorări de taxe și impozit progresiv, dacă viitoarea coaliție va decide în acest sens.

Comisia Europeană cere acțiuni rapide, dar decizia aparține noului Guvern.

Între timp, reformele fiscale promise în PNRR nu au fost aplicate, iar România pierde deja venituri bugetare esențiale.

„Nu există scenarii pesimiste sau optimiste. Avem toate propunerile venite de la toate partidele, punem pe masă toate analizele de impact astfel încât la Cotroceni să avem o analiză de impact şi pe cheltuieli şi pe venituri şi să putem construi un pachet de măsuri”, declară ministrul.

Ce spune Ovidiu Folcuț, profesor universitar, Universitatea Româno-Americană?

„Cred că unele dintre elemente deja le-ați menționat și sigur fac parte și din declarațiile actualului ministru. Fără îndoială, vorbind de o diminuare a cheltuielilor, într-adevăr, trebuie avut grijă care categorii de cheltuieli se pot diminua fără a frâna investițiile.

Probabil că e nevoie și sper să avem și succes în acest sens de o renegociere a PNRR-ului și, în general, a fondurilor europene, pentru că ele sunt o sursă foarte bună pentru noi de a atrage venituri suplimentare. Dar, sigur, aici, fiind vorba de negocieri, depinde cu ce propuneri ne ducem și dacă vor fi și acceptate.

Este clar că la nivelul Bruxellului există o îngrijorare, fiindcă gândiți-vă că a ajuns aproape luna iunie și ceea ce promisesem că implementăm n-a fost posibil, dată fiind perioada electorală, cel mai probabil. Și acum, până se va crea un nou guvern, e de văzut care e calea pe care va merge noul guvern. Dar, cel mai probabil, va trebui să ne gândim și să obținem în negocierea cu Bruxellul o echilibrare a acestui deficit nu foarte abruptă. Probabil că o echilibrare în mai mulți ani, chiar dacă anul ăsta vom depăși 7%, dacă ni se va permite și, sigur, și dacă nu ni se permite, dacă nu reușim, degeaba promitem.

Dar, ideal ar fi să avem cumva o aterizare mai lentă, dacă îmi permiteți o exprimare metaforică, pentru că e greu de crezut că vom reuși să recuperăm aceste luni în care nu s-au făcut anumiți pași absolut necesari.Probabil că fondurile europene, indiferent când ne gândim la PNRR sau la orice altceva, rămân o sursă foarte importantă.

În egală măsură trebuie să facem niște eforturi să găsim mecanismele adecvate pentru o mai bună colectare, pentru că, din nefericire, după cum știți și ați menționat de nenumărate ori, noi avem o colectare deficientă, ca să nu spun altcumva. Sper să reușim, în pofida unei perioade mai turbulente în ultimele luni, să păstrăm remitențele care vin dinspre diaspora, adică banii pe care românii ce lucrează în străinătate îi trimit în continuare acasă.

Dacă i-am putea și crește ca valoare, ar fi minunat.În egală măsură, s-ar putea să reușim să echilibrăm lucrurile și în contextul în care acum, cel mai probabil în săptămânile următoare, o să avem un guvern stabil, creând mai multă încredere la nivelul mediului de business în România. Am putea obține împrumuturi la niște dobânzi mult mai bune decât ne împrumutăm astăzi. Și atunci, cumva, presiunea o să scadă pentru că reușim să obținem bani la dobânzi mai mici, care presupun niște rambursări în sume absolute de valori mai mici decât până în prezent.

Dar revin, cred că la fondurile europene trebuie mare grijă pe zona respectivă ca să le putem obține. Și ulterior, sigur, putem discuta și despre alte tipuri de fonduri sau oportunități care apar. Nu știu, mă gândesc la ReArm Europe, acolo sunt niște fonduri noi. Cu toții va trebui să ne creștem cheltuielile pentru apărare și trebuie văzut cum ne ajută.

Grijă mare pentru investiții. Creând acest mediu stabil, s-ar putea să reușim să atragem investiții suplimentare dincolo de cele deja bugetate. Există premize favorabile, dar cred că până nu o să avem un nou guvern ca să știm exact care-s măsurile pe care le adoptă, e greu să ne pronunțăm în acest moment”, spune el.