Ovidiu Folcuț, profesor universitar: Nu e tocmai o reducere reală

Inflația încetinește, dar presiunea pe venituri rămâne

Rata anuală a inflației ajunge la 6,17% în august 2026, în timp ce media ultimelor 12 luni se menține la 9,5%. Față de iulie, prețurile de consum cresc cu 0,22%, iar de la începutul anului avansul ajunge la 4,6%. Alimentele temperează presiunea, însă mărfurile nealimentare și serviciile continuă să înregistreze scumpiri semnificative.

Ovidiu Folcuț, profesor universitar, consideră că scăderea ratei anuale nu înseamnă automat și o reducere reală a presiunii asupra populației.

Inflația scade, dar presiunea nu dispare

Folcuț atrage atenția că evoluția indicatorilor trebuie citită cu prudență, deoarece media inflației depinde și de lunile care ies treptat din calcul.

„Nu e tocmai o reducere reală”, spune Ovidiu Folcuț, cu referire la diminuarea ritmului inflației.

El arată că multe categorii de bunuri și servicii se scumpesc mult peste rata anuală de 6,17%, ceea ce explică diferența dintre indicatorul statistic și percepția consumatorului.

În această logică, presiunea este resimțită diferit de fiecare gospodărie, în funcție de structura cheltuielilor și de ponderea serviciilor, energiei sau carburanților în buget.

Serviciile reflectă creșterea costurilor

Serviciile se scumpesc cu 11,28% într-un an, mult peste creșterea de 2,62% înregistrată la alimente.

Folcuț explică această diferență prin faptul că transportul, energia și alte costuri operaționale se transmit rapid în tarife.

„Este evident că serviciile de transport s-au scumpit”, spune acesta, în contextul creșterilor puternice la benzină și motorină.

Pe lângă carburanți, ajustările tarifelor administrate, accizele și deprecierea cursului de schimb contribuie la scumpirea serviciilor.

Energia și carburanții rămân principalele riscuri

Folcuț consideră că energia și carburanții reprezintă principalii factori de risc pentru evoluția prețurilor în lunile următoare.

„Fără îndoială, energia sau prețurile la carburanți nu le putem controla noi”, afirmă profesorul universitar.

Volatilitatea petrolului și tensiunile geopolitice pot menține presiunea asupra costurilor. În plus, oprirea centralei de la Cernavodă crește necesarul de importuri, iar Folcuț consideră că efectul se vede deja în tarifele de energie.

În acest context, costurile suplimentare sunt transferate treptat în prețurile finale, iar companiile își ajustează ofertele pe măsură ce cheltuielile cresc.

Alimentele pot tempera scumpirile

Zona agroalimentară oferă un tablou mai favorabil.

Folcuț spune că un an agricol mai bun și stabilitatea prețurilor la unele materii prime pot limita ritmul scumpirilor la alimente.

El arată că producția de cereale, în special grâul, poate susține o evoluție mai bună a prețurilor agroalimentare decât în anii precedenți.

Această evoluție contrastează cu energia și combustibilii, unde riscurile externe rămân mai greu de controlat.

Puterea de cumpărare continuă să scadă

Folcuț leagă inflația de evoluția veniturilor și spune că, dacă salariile cresc mai lent decât prețurile, puterea de cumpărare se reduce.

„Este evident că puterea noastră de cumpărare e mai mică”, afirmă acesta.

El menționează o creștere anuală a salariilor de aproximativ 5,5%, sub rata inflației de 6,17%, ceea ce înseamnă că venitul real pierde teren.

În același timp, Folcuț avertizează că nivelul de suportabilitate al scumpirilor se apropie de limită pentru o parte a populației. Totuși, el remarcă faptul că România nu trece, cel puțin deocamdată, printr-un val masiv de concedieri, deși riscurile externe rămân ridicate, mai ales prin legătura puternică dintre economia locală și industria auto din Germania.

Exit mobile version