- Alex Karp atacă public investitorii care pariază pe Palantir.
- Palantir crește cu peste 1.720% de la listarea din octombrie 2020.
- Jensen Huang respinge ideea unei bule în inteligența artificială.
- Nvidia domină infrastructura globală pentru AI.
- Vânzătorii în lipsă pariază pe scăderea acțiunilor tech.
Trăim cea mai rapidă cursă de creare a valorii din istoria tehnologiei. Companii construite pe algoritmi și date ajung în doar câțiva ani la evaluări de zeci și sute de miliarde de dolari. Palantir crește cu peste 1.720% de la listarea din octombrie 2020.
Dar, pe măsură ce entuziasmul crește, apare și reversul pieței/medaliei: investitorii care pariază pe scădere. Vânzătorii în lipsă sunt considerați de unii CEO drept oameni care sabotează progresul.
Sam Altman, fondatorul OpenAI, își exprimă nemulțumirea față de criticii care pun la îndoială evaluarea companiei sale: “Mi-ar plăcea să le ofer posibilitatea să vândă acțiunile și să-și dovedească punctul de vedere”. În același timp, Jensen Huang, CEO Nvidia, declară că discuțiile despre o “bulă AI” sunt exagerate și subliniază că firma sa vede “ceva foarte diferit”.
Advertisment
Credeți că trăim o bulă speculativă sau asistăm la un moment de cotitură în economie? Ce se întâmplă? Ce spune Octavian Bădescu, economist, pentru Aleph Business?
Potrivit lui, o acțiune ar trebui să crească pe baza fundamentelor, adică prin profit și dividende. Dacă o acțiune cu preț de 100 de lei oferă dividende de 5-10 lei pe an, evaluarea este corectă. Dacă nu oferă dividende și se tranzacționează la prețuri foarte mari, este vorba de speculație.Investitorii cumpără „pe speranță”, mizând că vor vinde mai scump altcuiva. Dobânzile scăzute și banii ieftini în economie îi determină să caute randamente în acțiuni sau imobile, chiar dacă acestea sunt decuplate de valoarea reală.
El spune că vânzarea în short permite să vinzi acțiuni pe care nu le deții, ceea ce creează un dezechilibru și poate amplifica bulele speculative. Aceasta funcționează similar cu sistemul bancar de rezervă fracționară, unde se creează bani „falși”, care cresc prețurile fără acoperire reală. Economiști precum Angel Rugina, Irving Fisher sau Henry George au arătat că astfel de practici duc la instabilitate și favorizează bulele. Piețele se află într-o bulă când prețurile nu mai reflectă fundamentul real. Aceasta poate fi întârziată de fluxul constant de bani noi, dar, în final, corecția este inevitabilă. Când oamenii investesc doar pentru a proteja banii de scăderea puterii de cumpărare, fără legătură cu nevoia sau valoarea reală a activelor, sistemul devine profund speculativ, nu investitorii individuali.
Titlurile zilei
Sam Altman critică short-sellerii, sugerând că ar trebui să-și pună banii unde le e gura. Mulți CEO îi văd ca pe niște frâne pentru progres. Sunt o parte sănătoasă a pieței sau pur și simplu speculanți care destabilizează?
Potrivit lui, reglementarea sistemului bursier ar trebui să nu mai permită short-sellerii. Nu ei ca oameni sunt problema, pentru că operează legal, ci cadrul legal care este eronat și favorizează bulele și speculațiile financiare, cu efecte negative reale asupra vieților oamenilor.
El spune că într-un sistem corect, ar trebui să vinzi doar ce ai. Dacă cineva împrumută o acțiune și o vinde, creează o cerere falsă și obligă alți investitori să cumpere în viitor, ceea ce duce la creșteri artificiale ale prețului. Aceasta nu are legătură cu performanța companiei sau cu randamentul dividendelor și face ca nu toți cei interesați să găsească acțiuni disponibile. Astfel, sistemul favorizează creșterea artificială a prețurilor și formarea bulelor speculative. Reglementarea trebuie regândită, deși este complicat de aplicat. În contextul AI, reglementarea este și mai dificilă, pentru că investitorii trebuie să aibă încredere într-un mediu parțial nereglementat. Managerii companiilor sunt adesea bonusați pentru creșterea prețului acțiunilor, nu pentru valoarea reală a companiei, așa că declarațiile lor trebuie privite cu prudență.