Octavian Bădescu, economist: Masa monetară alimentează inflația

• Octavian Bădescu consideră că expansiunea masei monetare reprezintă una dintre principalele cauze ale inflației și susține reducerea ritmului de creștere a acesteia de la aproximativ 8%-9% anual la maximum 1%-3%.
• Salariul mediu net ajunge la 5.820 de lei în iulie 2026, în creștere nominală cu 5,5%, însă puterea de cumpărare scade cu 2,5%, potrivit INS, ceea ce arată că majorările salariale nu compensează creșterea prețurilor.
• Distribuția inegală a banilor accentuează diferențele dintre categoriile sociale, avertizează economistul, care consideră că îmbunătățirea nivelului de trai trebuie susținută de o producție mai mare de bunuri și servicii, nu doar de creșterea veniturilor nominale

Octavian Bădescu, economist, manager și antreprenor, consideră că expansiunea masei monetare reprezintă una dintre principalele cauze ale deteriorării puterii de cumpărare a românilor. Declarațiile sale vin în contextul în care datele Institutului Național de Statistică arată că salariul mediu net crește nominal cu 5,5%, dar scade în termeni reali cu 2,5%. Economistul avertizează și asupra distribuției inegale a banilor în economie, care poate accentua polarizarea societății.

Bădescu spune că românii pierd putere de cumpărare

Salariul mediu net ajunge la 5.820 de lei în iulie 2026, față de 5.517 lei în aceeași perioadă din 2025, potrivit Barometrului societății românești publicat de INS în septembrie.

Deși veniturile nominale cresc cu 5,5%, câștigul salarial real înregistrează o scădere de 2,5%, ceea ce arată că majorările salariale sunt depășite de efectul creșterii prețurilor.

„Deci, pe scurt, românii au sărăcit. Asta este realitatea”, afirmă Octavian Bădescu.

Economistul consideră că această evoluție afectează în special salariații, pensionarii și antreprenorii mici și mijlocii, ale căror venituri nu reușesc să țină pasul cu scumpirile.

În august 2026, rata anuală a inflației ajunge la 6,2%, în scădere de la 10,9% în luna mai, potrivit INS. Reducerea ritmului de creștere a prețurilor nu elimină însă pierderile de putere de cumpărare acumulate anterior.

Economistul explică inflația prin masa monetară

Octavian Bădescu atribuie o parte importantă a presiunilor inflaționiste ritmului de creștere a masei monetare.

„Deci inflația este un fenomen monetar”, susține economistul.

Potrivit estimărilor prezentate de acesta, masa monetară a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ 7%-10% anual, iar în anumite perioade, precum 2020-2021, ritmul ar fi fost chiar mai ridicat.

„Dar media e undeva pe la 8-9%”, precizează Bădescu.

În interpretarea sa, o expansiune monetară prea rapidă în raport cu producția de bunuri și servicii contribuie la creșterea prețurilor și la reducerea valorii reale a veniturilor.

Această explicație reprezintă perspectiva economistului asupra cauzelor inflației, nu o concluzie formulată de INS în barometrul statistic.

Bădescu propune reducerea ritmului de creștere a banilor

Pentru limitarea inflației, economistul susține că ritmul de expansiune a masei monetare trebuie redus semnificativ.

El consideră că o creștere anuală de aproximativ 1%-3% ar fi mai potrivită decât ritmurile de 8%-9% pe care le invocă pentru ultimul deceniu.

„Evoluția masei monetare ar trebui să aibă o viteză de creștere în principiu de 1-2-3% anual maxim”, afirmă Bădescu.

În opinia sa, creșterea cantității de bani trebuie corelată cu evoluția economiei reale, astfel încât veniturile suplimentare să fie susținute de o producție mai mare de bunuri și servicii.

Economistul consideră că simpla majorare a salariilor nominale nu garantează îmbunătățirea nivelului de trai, dacă puterea de cumpărare continuă să fie afectată de inflație.

Distribuția banilor accentuează polarizarea socială

Dincolo de ritmul expansiunii monetare, Bădescu atrage atenția asupra modului în care banii ajung la diferite categorii economice.

El susține că beneficiile creșterii masei monetare sunt distribuite inegal, iar unele persoane și companii pot avea avantaje în timp ce alte categorii pierd putere de cumpărare.

În această interpretare, efectele inflației sunt resimțite diferit de salariați, pensionari, antreprenori și de cei care au acces mai rapid la resurse financiare.

Bădescu avertizează că aceste diferențe pot produce efecte sociale pe termen lung.

„Polarizarea societății și creșterea tensiunilor. Asta nu ajută deloc o societate”, declară economistul.

În opinia sa, problema nu se limitează la evoluția prețurilor, ci include și distribuția câștigurilor și pierderilor generate de schimbările monetare.

Bădescu leagă bunăstarea de producția reală

Octavian Bădescu consideră că o îmbunătățire durabilă a nivelului de trai trebuie susținută de o creștere efectivă a producției de bunuri și servicii.

El explică faptul că productivitatea și utilizarea eficientă a resurselor permit economiei să creeze mai multă valoare. În absența acestor condiții, o creștere accelerată a masei monetare nu se traduce automat printr-o bunăstare mai mare.

Datele INS oferă și contextul comercial al acestei discuții. În primele șapte luni din 2026, România exportă bunuri de 58,27 miliarde de euro și importă de 77,55 miliarde de euro, ceea ce generează un deficit comercial de 19,28 miliarde de euro.

Deși exporturile avansează cu 3,1%, peste creșterea de 2% a importurilor, economia rămâne dependentă de bunurile achiziționate din exterior.

Bădescu nu analizează direct deficitul comercial în interviu, dar pune accentul pe importanța producției reale pentru evoluția nivelului de trai.

În viziunea sa, creșterea economică trebuie să se reflecte în mai multe bunuri și servicii disponibile și într-o putere de cumpărare mai mare, nu doar în majorări nominale ale veniturilor.