- Economia României încetinește în 2026, cu un PIB mai mic cu 0,8% în primul semestru și vânzări din retail în scădere cu până la 7,3% în iunie, în timp ce costurile energiei și instabilitatea fiscală apasă competitivitatea.
- Octavian Bădescu spune că investițiile, productivitatea și exporturile trebuie să preia rolul consumului, dar scăderea puterii de cumpărare și costurile ridicate reduc apetitul pentru investiții.
- Reducerea taxelor pe muncă, temperarea inflației și scăderea costurilor cu energia sunt principalele căi prin care puterea de cumpărare poate fi protejată
Energia scumpă și taxele apasă economia
Economia României intră în a doua jumătate a anului 2026 într-o perioadă dificilă, marcată de scăderea PIB-ului, încetinirea consumului și deteriorarea competitivității. O analiză a Confederației Patronale Concordia arată că PIB-ul scade cu 0,8% în primul semestru față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce consumul populației are o contribuție negativă de 0,8%.
În același timp, vânzările din retail scad cu până la 7,3% în ritm anual în iunie, iar indicatorii de încredere ai consumatorilor și companiilor ajung la minime multianuale. Industria rămâne sub presiune din cauza costurilor ridicate ale energiei și a schimbărilor fiscale frecvente.
Investițiile pot prelua rolul consumului
Octavian Bădescu, economist, spune că România nu mai poate conta doar pe consum pentru a susține creșterea economică.
„Investițiile, așa generic vorbind, creșterea productivității, producția de bunuri și servicii cu o valoare adăugată mai mare, capacitatea de a vinde mai mult la export” reprezintă, în opinia sa, principalele direcții care pot susține economia.
El atrage însă atenția că scăderea puterii de cumpărare reduce și apetitul pentru investiții.
„Dacă ai o putere de cumpărare mai mică, nu-ți mai vine să mai investești”, spune Bădescu.
În acest context, investițiile private sunt afectate de incertitudine, de inflație și de costurile ridicate, iar trecerea către un model bazat pe productivitate devine mai dificilă.
Energia scumpă reduce competitivitatea
Bădescu spune că prețul ridicat al energiei reprezintă una dintre marile vulnerabilități ale economiei românești.
România dispune de mai multe surse naturale de producție, însă lipsa capacităților de stocare, infrastructura insuficientă și costurile de transport mențin prețurile la un nivel ridicat.
„Deși avem resursele necesare, plătim destul de mult”, spune economistul.
El explică faptul că energia intră în formarea costurilor pentru aproape toate bunurile și serviciile, iar un preț ridicat reduce competitivitatea companiilor locale.
Piața comună împinge prețul energiei în sus
Bădescu arată că accesul producătorilor români la piața europeană aduce avantaje comerciale, dar poate ridica și prețul intern al energiei.
„Dacă ne ducem cu energia pe o piață liberă unde unii au capacitatea mai mare de a produce bani (…) atunci, normal, că și românii și producătorii români vor avea parte de energie mai scumpă”, spune acesta.
În această logică, cererea externă concurează cu cererea internă și poate susține prețuri mai ridicate.
În consecință, costurile cu energia sunt transferate în prețurile bunurilor și serviciilor, iar competitivitatea companiilor românești este afectată.
Taxele și inflația erodează puterea de cumpărare
Bădescu consideră că simpla majorare nominală a salariilor nu rezolvă problema veniturilor reale.
„Mărirea salariilor din pix nu e ceva, pentru că va crește în continuare inflația”, spune economistul.
El vede trei direcții principale pentru refacerea puterii de cumpărare: reducerea taxelor pe muncă, temperarea inflației și scăderea costurilor acolo unde România are avantaje competitive, cum este energia.
„Scăderea taxelor pe muncă e o variantă bună”, afirmă Bădescu.
În acest scenariu, venitul net crește fără ca presiunea inflaționistă să fie alimentată direct.
Predictibilitatea susține relansarea economiei
Analiza Concordia avertizează că lipsa predictibilității fiscale și costurile ridicate ale energiei limitează capacitatea economiei de a reveni pe creștere.
În același timp, piața muncii începe să resimtă încetinirea economiei. Rata șomajului ajunge la 6,4% în aprilie, iar ritmul de creștere a salariului net încetinește la 3,5% în iunie.
Pentru Bădescu, ieșirea din această perioadă depinde de o combinație între investiții, productivitate, competitivitate, fiscalitate mai redusă și energie mai ieftină.
În acest context, relansarea economică este condiționată de costuri mai mici și de un cadru fiscal mai stabil, nu doar de stimularea consumului.